1606.EL contează nu pe neputincioși și nedrepți

   Se zice că nu putem fi curați în existența dată, că orice am face tot greșim. Și ne merităm soarte, adică părăsirea și pedepsele, suferințele și chiar scurtarea vieții. Îndreptarea deci nu-i luată în calcul, toți o apă și-un pămînt, la hurtă în greșeală continuă. Nu-i așa și EL ne-o cerut nu de florile mărului îndreptarea și facerea doar a binelui.
   De nu se putea și eram pironiți în neputință continuă, dar nu-i așa de se vrea. Și EL pe asta contează, nu pe neputincioși și nedrepți înrăiți, ce nu vor să se corecteze. Și nici nu-L știu și-s mai continuu părăsiți în suferințe, desnădejde și dispariție repede.
  Consider că de nu sîntem îndreptați și cu știința SA, sîntem la cheremul unor influiențe străine Pămîntului. Ce ne poartă după bunul lor plac și greșim și mai tare în fața SA. Că nu mai sîntem noi înșine ci cunoaștem și mai teribile greșeli în fața SA. Din rău în mai rău, de nu ne vedem de calea Sa, ce ne-o arătat-o.
   Nedrepți fiind îi caracterizează ciudățeniile, lenea, lașitatea, instinctualitatea, superstiții și îngînfare, ambiții incorecte, etc. Și unii ce-s și buni și răi la extreme și care-și recunosc damblalele, un amestec ce-i rar între oameni. Și să nu care cumva, să ne aventurăm să învingem răul prin alt rău, că-i de prisos. Ci doar reparînd prin binele înfăptuit mereu și ne cedînd defel
   Știința caută să obținem perfecțiuni în cunoașterea unei vieți fără prea mari griji. Să ne sfințim ne fiind corecți și îndreptați, ceea ce nu se va putea în veci. Moralizarea și facerea binelui, cunoscîndu-L corect e mai ceva ca tot ce cunoaștem. Și de fapt nu cunoaștem nimica, fără EL sîntem nimeni și orbi și celelalte sințuri și întreaga ființă.
   A că îL căutăm și-L mulțumim cum dorește prin îndreptarea cerută. Concomitent cu cunoașterea dezlegată nouă, e altă treabă, doar să fim pe fază și pregătiți pentru orice. Toate-s cu voia SA de știm cum trebuie să fim altfel e aiurea și în zadar.

1605.Fugim de răspunderea cunoașterii responsabile

   Ni-i teamă de viață să o înfruntă că n-o cunoaștem, doar EL o știe, noi niciunul încă. EL și Lumea LUI au proiectat-o demult și ne-o pus-o la dispoziție, în anumite condiții. Trebuie să evoluăm în anumiți parametri în timp și spațiu bine determinat. Să căpătăm anumite cunoștințe și aplicîndu-le, îmbunătățindu-ne viața. Și comportări pe măsură în cerințe de SUS, în condițiile noastre în timp.
   Nu ne complicăm cu existența și întrebările vieții, ascunzîndu-ne în muncă și iar muncă. Fugim de răspunderea cunoașterii responsabile, ce-o lași pe alții să ți-o servească. Că tu nu te complici, nu vrei să-ți bați capul cu lucruri ce te obosesc, nu le ai cu de astea. Ori concursuri de împrejurări ce te împiedică și nu insiști, poate ca alții.
   Nesiguranța unei iresponsabile familii, care-și crește copii la voia întîmplării. Fiece o fi, nu ne băgăm, crească cum vor, liberi și de capul lor. Și în timp se miră că-s imorali și nedrepți porniți pe rele și urîte fapte. Cu consecințe din partea SA, părăsiri peste familia respectivă și necazuri și vieți scurtate. Ca eșecuri pentru încercările SALE asupra unora ce nu-s demni de încrederea SA.
   Deci ni se cere implicare în gestionarea corectă a educației odraslelor, în spiritul bunului-simț și înspre bine și cunoscîndu-L. Și nu oricum ci foarte responsabili și interesați să fie cum trebuie, exigență maximă. Nu teroare ci o înțelegere pedagogică corectă a ceea ce trebuie cu rezultatele scontate. Fără a renunța, că-i bai în fața SA, cît existăm răspundem de ei.
   Pentru că nedrepții și iresponsabilii cred că dintr-o copilărie fricită pot rezulta. Ori oameni cumsecade ori lichele. Ne avînd nici un control responsabil asupra copiilor, e și cazul, și-s de compătimit. Că-s părăsiți de EL și o încurcă urît, ratînduși viața pe mîna lor nedreaptă LUI și nouă.
   Spiritele false, imorale, nedrepte, înrăite nu pot se crede, ajunge pe culmi. Ba da într-o societate nedreaptă, orice-i posibil, ca la noi și în alte zări aiurea făurite. În societăți așezate pe baze corecte, ale bunului simț, civilizate și doar înspre bine mereu, e imposibil prostia, incompetența și nedreptatea să parvină.

1604.De-L ai, ești de ne învins de pe Pămînt

  De regulă nemulțumitului i se suspendă darul, e de dorit să te mulțumești cu cît ți se dă. Să nu te întinzi mai mult de cît ți-i plapuma, că-ți ies, cel puțin, labele afară. Și-n relațiile cu EL să nu-L suprasolicităm că nu obținem. Ne știe exact cît merităm și nu greșește gramajul, E drept și ponderat. Mai bine mai cuminte și potolit în relațiile cu EL și Lumea SA.
  Că nu ni-i în fire să ne limităm, se cunoaște și obraznici nu ne suportă și-o încasăm. E dificil cu felul nostru de a fi și cu EL în preajmă, mai mereu, constrîngerea o accepți. În timp te mai dai la treabă, rodajul e greu fiind om, nu sfînt. Să ne mulțumim și cu puțin, cînd știi că-i doldora puterea SA, e cam dificil și totuși așa trebuie.
    Să nu punem semnul egal între bine și rău, că-i degeaba instrucția de o știi, cum e nevoie. Chiar de ești nemulțumit și nedreptățit, să nu încalci îndreptarea cerută, cine știe Lumea LUI? Că ne avîntăm, chiar și-n necunoscut, fiind cu EL și cu capu înainte, bazîndu-ne pe EL. E un fel de a fi și EL nu te va lăsa mult timp așa, ci te va îndruma să fii tu cum trebuie, cît e nevoie.
   Că nu ne place simpla existență și dorim mai mult, tot mai mult, e omenește, dar e și nedrept. Și trebuie să ne vindecăm, cît putem de repede, chiar de pornirile-s sincere. Și nu trebuie doar așa să fie ci trecute prin filtrul moralei, înfrînarea și doar spre bine.
   Omenește e să mințim, răutăți și urîțenii să înfăptuim mereu, fiind needucați de părinți iresponsabili. Și de un stat la fel de fără grija zilei de mîine. Că nu toți sînt așa, o fi, dar de ce-s vremuri așa de nedrepte încă?  Baza vieții ne fiind luată în seamă, EL lipsind lumii, totul e permis, oricît de nedrept se poate.
   Să ne fie teamă, doar de EL, sincer, e o soluție, pentru că EL E drept și îngăduitor. Altfel nu, că-i dezonorant și imoral între oameni adevărați și nefolositoare-i frica. Reducîndu-te la zero, de nu știi ce să faci în cazuri limită, e lupta cu tine în primul rînd. Tu ești prima redută și cea mai tare și de-L ai și pe EL, ești de ne învins de pe Pămînt.

1603.Încă încasează și noi cu EL

   Nu-i cine știe ce afacere să cauți dreptatea, mai ales cînd e mințită, ca acuma în lume. De altfel ea e deosebit de vigilentă și aprigă, dar nu cînd e dusă în continuare în eroare. Din toate părțile, lipsind Esența, Baza vieții, și dreptatea acuma în lume e trasă pe linia moartă. Dreptatea cu mîinile legate la spate de nedeptatea mincinoasă și nerușinată. Ce-i și la noi în floare de se miră și curcile de așa țară de izbeliște.
   Cu oameni ce-s în stare de multe bune și utile și L-ar ști de-s lăsați, dar încă nu-i vremea. Cînd o veni? Doar EL, cînd s-o sătura de așa potlogării și așa mișei, încă încasează și noi cu EL. Deci e dificil să cauți dreptatea, cînd e bine înghesuită să nu fie văzută măcar.
   Nu-i liberă pe stradă, c-ar auzi și de cele corecte și cine știe de nu s-ar apuca de ce știe și s-o vezi la treabă. Cîți de-alde AD ar încăpea la zdup de nu s-ar mai ști de ei și ar scăpa țara de mișei. Și am mai ști și noi de ea, că-i bine și pe mîini adevărate și noi om mai fi cum trebuie. Lipsa Baze vieții, ce e Esența existenței adevărate, așa am fost proiectați cu EA să trăim.
   Că încercăm și alte feluri nedrepte de viețuire pe pielea noastră, ș-o încasăm vîrtos. Și de SUS și de la noi înșine, ne dă învoire EL, cînd ne părăsește, cam des că nu-L merităm încă. Deci ce căutăm găsim, de am vrea dreptatea, ar fi și ea printre noi acuma, dar nu se dorește încă.
   Nu-i cuțitul la os, că-i pe aproape, o fi, dar știm să ne oblojim nedreptatea să nu care cumva să ne lase. Așa proști nu cred că-s în multe părți? Sigur cu EL alăturea așa nedreptăți nu s-or pomeni, să ne încurce viața. Dar încă nu s-o umplut paharul.
   Și nici încîntătoare nu-i căutarea dreptății, e cu riscuri și pentru tine, trebuie să fii foarte curat. Că se ia de tine întîi și te faci de rîsu-plînsu, de nu-i ești corect. Cum de-o prostit-o atîta vreme nedreptatea? Lipsind-o din lumea noastră.

1602.Slujirea doar a LUI, peste tot în lume

  În noaptea asta m-o îndrumat cu un vis strașnic. Să nu fie dărîmate nici o construcție spirituală, de nicăieri, mai ales care-s în funcțiune. Oricăru-i cult, chiar de-i greșește LUI și nouă în timp se vor redresa treburile. Cum trebuie în favoarea Adevărului LUI și să-L știm corect, îndreptați fiind.
   Acele construcții, ca niște bijuterii, să fie în continuare menținute și utile făcute. Chiar de cît de curînd se va trece la slujirea doar a LUI, peste tot în lume. În orice construcție spirituală o fi, în timp, cu luare-aminte se va trece, la ceea ce-L vom ști. Slujbașii acelor edificii și ei în timp se vor schimba cum trebuie. În primul rînd moralizarea și înfăptuirea binelui peste tot.
   Cu privire la spiritualitatea ce-I datorăm, cît ne pricepem, să uităm cît se poate de repede vechile nedrepte LUI și nouă obiceiuri. Respectîndu-L doar pe EL și să căutăm să-L repunem în drepturi, cum se cuvine oriunde. Că EL E pretutindeni și să ne facem datoria corectă de oameni în fața SA.
   Sînt unii înclinați să construiească un edificiu închinat spiritualității. Și reușesc chemării lăuntrice să-I închine acel țel al lor, în timp mulțumiți. Dar nedreptatea lucrează și li se oprește de către ce-i în drept, nedepți fiind. Ocazia de a se și desfășura în tihnă slujirii spirituale în acea construcție. Și astfel nedreptățiți, mîhniți, înlăturați pe nedrept, își continuă existența, dar și-o continuă.
   Să știe că atîta aveau dreptul, doar să construiască, și să se bucure, închinării LUI acelei realizări. După care trebuieau singuri să se retragă, dar nu au știut. Așa și-n viață, mulți își fac cîte îndeletniciri și îmbunătățiri, doar se vor bucura de ele. Și nu știu că de mîine nu mai sînt.
   E totuși o altfel de abordare, nemulțumiți și unii și alții. Dar cei într-ale spiritualității o mai duc un timp să se dumirească ce și cum e existența pe Pămîntul SĂU. Va mai trece mult timp pînă ne vom da seama de ce fel de Ființă E Dumnezeu. De ne-o creeat și care-I sînt scopurile, ce ne vor defini și pe noi
   Corect e să avem răbdare și cu încredere că-I drept și înțelegător, să ne vedem de drumul nostru. Că are niște chichițe, care nu I le înțelegem acuma, poate în continuare le vom desluși.

1601.Teama Însuși le-o induce celor nedrepți în EL

  Ce-i îndreptați din fire, cumsecade își văd de ale lor cu bun-simț. Și-s ușor de înșelat nu-s preocupați să se asigure prea în profunzime, le iau ca atare toate. Au încredere și nedrepții profită, dar celor cu bun-simț prea puțin le pasă un timp. După care își schimbă precauțiunile și pot și greși pentru o vreme, de nu-s atenți. Totul e să nu se înrăiască ci să-și vadă de felul lor de a fi în limitele firescului lor bun.
   Nu totdeauna scurgerea timpului înseamnă și îndreptare, progres ci se poate rata.  O bună oportunitate prin așteptări prea îndelungate, nefăcînd nimica corespunzător. Acțiunea e mai bună decît inactivitatea, anchilozarea. Și înfăptuirea e posibil să ne dea și soluții ce de ești bun le adopți în acțiune.
   Din mișcare realizezi mai multe de ești cum trebuie. Și de asemenea claritatea te ajută să descoperi adevăruri în obscuritatea unor lumi nedrepte. Întunecimea unora s-o opus mereu aflării adevărului SĂU. Dar EL e răbdător și ne așteaptă să ne revenim, cînd e timpul. Chiar de ne îngrozesc unele de ale LUI și chiar EL, teama Însuși le-o induce celor nedrepți în EL și-n lume.
   Naivilor li se mai înțelege unele mai puțin gîndite dar la maturi e inadmisibil. Îndreptîndu-ne, la rîndul nostru putem fi de îndrumare celor ce încă nu-s. Cei ce încă nu-s cum trebuie o sfîrșesc grăbiți și nu știu de ce și li se pare moartea un lucru foarte serios, li-i frică de ea. Dar de EL și îndreptare or fi auzit? Cred că nu. Că s-ar fi rezolvat toate la timp cu bine.
   Cu trecere anilor, e bine să ne gîndim mai corect la îndreptare și la EL. Decît să ajungem nepregătiți ratîndu-ne viața. Mai bine liber-cugetător și îndreptat, că ai mai multă trecere în fața SA. Decît de ești un nerecunoscător aL SĂU, din nedrepte religii chiar și moralizat. Nu-ți ajută de nu-L știi măcar corect, ori să-L ignori, îndreptat fiind în societate.

1600.Cu toate că EL știe foarte bine totul

  Elementele binelui pot ajuta la compuneri constructive, răul doar la distrugeri. Să ne informăm bine și despre rău și despre bine și să le știm ce și cum e fiecare. Doar atît și răul să-l evită cît trăim a-l înfăptui iar de bine mereu cît vom fi în viață. Și să nu dăm vina pe închipuiri mincinoase ci să ne asumăm nedreptățile ce le facem.
   Căutînd să ne îndreptăm, cumsecade, omenește cînd putem. Și de nu să-L informăm, cu toate că EL știe foarte bine totul, să ne facem datoria mereu față de EL și-n fața SA să căutăm să fim corecți. Îndreptîndu-ne între oameni, ca să ne fie nouă bine cît vom exista și să-L știm corect.
   Lipsindu-ne valorile umane, ale binelui, bunului-simț și a utilului frumos tuturora. Nu putem pretinde că alcătuim o societate umană, că nu-i posibil, nu se încheagă. Lipsa valorilor omenești firești, destramă orice alcătuire între oameni într-o societate corectă, în adevăratul sens al cuvîntului.
   E greu dar se poate unii să fie dintr-o bucată, integri, corecți pînă în pînzele albe. Cu aceștia EL dorește să fie și apropiat, și chiar de nu-L știu, le dă o viață corespunzătoare.  Iar de-L știu și conlucrează bine au și mai bine ei și familia lor. EL ne fiind al întîmplării existente, ci-i totul bine calculat în timp și spațiu. Și de regulă nu ne pricepem dar simțim în timp, că nimic nu-i întîmplător.
  Viața ni-i dată s-o trăim în anumiți parametri bine stabiliți de SUS în timp evoluînd. Cum ni se cere și astfel să fim moralizați cu simțul dreptății și adevărului întipărit și știindu-L. Dar sub influiețe nefaste, nedrepte, ce ne atrag, ca un magnet, fără preocupări părintești corecte. Iresponsabile în timpul copilăriei și tinereții, înstrăinîndu-ne de menirea și firea dată.
  Ajungînd să uităm de bine, frumos și util, ci doar de rele și urîte fapte. Devenind imorali, animalizați, egoiști, nedrepți în toate cele, îndepărtîndu-ne de ceea ce EL ne înfiripase din facere. Și îndepărtîndu-ne și de EL, închipuindu-ne alte năzbîtii potrivnice LUI. Viața n-o putem pricepe rațional, e o flacără ce o trăim de sîntem cum trebuie, de nu e foarte fragilă.

1599.Frumos și să fie palpabil în societatea umană

   Într-adevăr avem datorii față de EL Creatorul nostru și a restu și nu le știm poate defel. Acum se vede că-i timpul aproape de programarea LUI, o mai fost în vechime un astfel de program. De încunoștiințare reciprocă, mai ales noi omenirea cum se cade și nu știm. În vechime se vede c-o fost un preambul, al unei conlucrări, ce atunci n-o ținut mult.
   Acum e potrivită vremea, așa e după EL și o vom ști din ce în ce mai bine. Instruiți am fost acum 77 de ani chiar pe aicea și nu s-o înțeles cam deloc. Dar nu se lasă și dorește ce nu-i încă în lume Baza vieții, EL și corect știut. Și noi îndreptați în bine, frumos și util tuturora. E prea frumos dar trebuie să facem să și fie palpabil în societatea umană.
   Ne-o tot luat tare în viață cu neîndeplinirea ei, cum toți ne-o dorim. Dar ne ținînd cont de EL cum vrea, o sfecleam mereu în părăsiri și necruțătoare pedepse. Suferințe și moartea repede, neîndeplinindu-ne chemarea SA, la o existență corectă. Cum ni se cere de SUS, mereu și necunoscută ferm și adevărat.
   Adevărul SĂU dosit de nedreptatea lumii și încă în funcțiune, ne dărîmă existența. Trebuie să-L știm cît mai corect și grabnic, îndreptîndu-ne cum vrea. Ca să ne priască viața, existența nouă și a lor noștri și întregii lumii.
   EL ține la noi și ne vrea îndreptarea înspre ceea ce trebuie. Și să nu mai fie nevoit să ne tot părăsească în necazuri și nevoi. Ci să-L știm corect cît mai corect, cum E cu adevărat, Doar EL. Fără alte îngerințe ce nu-L prives și nici pe noi. Că vedem ce tot pățim de nu ne vîrîm mințile-n cap. Părăsiri timpurii chiar mergînd pînă la dispariții devreme, oameni ai Pămîntului!
  Reveniți-vă, e greu, că mii de ani ați fost tot mințiți, v-ați autoamăgiți continuu și la fel ați și pățit-o . Nu-i greu de doriți, de nu la fel o veți duce-o poate și mai greu. Cu EL nu-I de glumit, ne dorește îndreptați și să-L știm corect deocamdată!

1598.Viața ni-i dată cu anumite condiții

  De Dumnezeu să ascultăm și să îndeplinim, e o cerință de mult tare și încă ne îndeplinită. Ne codim și încă ascultăm de propriile instincte și chemări nedrepte. Și-I greșim LUI și nouă, că nu se discută, viața ni-i dată cu anumite condiții.Altfel știm că o ratăm și nemulțumiți și noi și EL, o părăsim prea repede . Și cu multe necazuri în ea, nefolositoare nimănui.
   În primul rînd nouă nu ni-i pe plac, fiind siliți, ne fiind cum trebuie în fața SA. Nu sîntem deloc conștienți de resposabilitatea ce-o avem în fața SA, de a-I îndeplini cerințele date. Și întărite în urmă cu 77 de ani, de a fi cu bun-simț între oameni și făcînd bine mereu. Și să-L știm măcar cine E.
   Ne preocupă lumescul la toate nivelele societății, nu vedem deloc firescul SĂU. E nefiresc nouă, așa de îndepărtați de EL sîntem și nu sîntem deloc cum trebuie. Baza vieții, adică să știm cine ne-o făcut și de ce? Ca să îndeplinim un scop Divin pe acest Pămînt al SĂU, devenind în viitor ceva ce încă nu știm.
   Pentru că de am fi cum dorește EL și Lumea SA, îndreptați și să-L știm corect. Altfel am ști ce sîntem și ce trebuie să facem conștienți absolut fermi în dreptate și adevărul SĂU, UNICUL. Așa înstrăinați, îndepărtați de ceea ce vrea EL de la noi, îI greșim întruna și plătim.
   Și nu ne place și așa-i un amestec de încîlcită necunoaștere a SA. Și nedreptatea lumii în care EL e lipsă și nici apel la EL nu se face, necunoscîndu-L cum ar trebui. L-am înlocuit cu închipuiri nedrepte LUI și nouă și nu-L dorim a-L afla corect. Și nici să ne îndreptăm nu-i chip, ci-o tot scăldăm în necunoașterea Adevărului SĂU și a ce trebuie să facem și să fim.
   În primul rînd să-I fim sinceri în fața SA și să-I cerem ajutor pentru a fi cum trebuie. Ca să avem viață cum trebuie fără părăsiri și necazuri și fără frică de moarte. Ci în cunoștință de EL și îndreptarea cerută și făcută pentru a afla ce urmează. În existența noastră în continuare cum trebuie și nu știm încă.

1597.Ne așteaptă, încă nu ne învrednicim de EL

  Echilibrat violent, cam asta se vrea de la un cumsecade, ce-i poate ca orice om potolit. Limitat de felul său de a fi și nu-i prea priceput și i se cere mai mult, dar de unde? E bine că sînt și potoliți din fire, că repeziți sînt cîți vrei și nu vrei.
   Să-ți dai singur seama de o preocupare ce trebuie dusă la bun sfîrșit. Succesul ei să te facă fericit, cred că-i prea mult, forțat oarecum. Cine știe?
   Căutăm ceva de care nu ne dăm seama defel, spiritualitatea adevărată, corectă, pe care s-o simțim ca atare. Nemulțumirea în acest capitol, de altfel esențial vieții, ne pune să căutăm și să găsim și unde-i greu de crezut. Și EL există și ne așteaptă, și încă nu ne învrednicim de EL.
   Nu ne dăm seama că poluăm mediu cu ticuri și șlabloane proprii în ce facem. Și prea grăbiți luăm, ne controlînd bine, cam ce se întîmplă, însușindu-ne nepotriviri.
   Ni se dă, de merităm totuși, un prilej de viețuire normală, să știm viața, cum e. După care sîntem trași la răspundere de SUS, ca să fim cum trebuie și încă nu putem.
   Căutăm fuga de răspundere din fața SA, doar nu ne mănîncă, alegem căi ce-L ocolesc. Nu vrem să-L știm defel, de  ce oare? Ne închipuim trăsnăi la care ne închinăm în loc de EL. Cu toate că ne părăsește de foarte mult timp și o încasăm și dispărem mult prea repede din viață. Și totuși parcă nu sîntem conștienți de acest risc, ce ni-l asumăm.
   Să-ți blestemi existența și să nu fii în stare să ți-o schimbi, neputința, e așa la modă? Și totuși El se mai îndură de noi și ne mai dă speranță de mai bine și util.
   Schimbîndu-ne moravurile, îndreptîndu-ne cu bun-simț în toate cele și binele doar înfăptuit. Nu numai în legile societății să fie înscrise uniformitatea drepturilor și obligațiilor, dar și-n obiceiuri. Altfel e degeaba și-i apă de ploaie. Vîrfurile conducătoare să fie cum trebuie, de nu e o dezordine și nedreptate ca la noi încă.
   Datoria înainte de toate, cum ne cum, trebuie încet că nu fuge nimeni, și EL ne așteaptă. Dar să simtă că vrei, sincer în fața SA să te îndrepți și-ntre oameni cum trebuie.

1596.Dreptatea-i mințită și ținută departe

  Că rațiunea, gîndirea e limitată, nu poate rezolva chiar totul, e ceva ne înregulă, deoarece pot visurile, imaginația să cotropească ființa. Nici că gîndirea, rațiunea poate orice nu-i corect, că nu poate. Ci-i un echilibru între imaginație și gîndire ce ne domină și trebuie bine coordonat ca să reușești în viață. E o luptă continuă în noi pînă ne vom realiza ca oameni corecți în ceea ce trebuie să fim, numai cu EL.
   Ni se cere doar să ne facem datoria în orice domeniu ar fi, nu cu orice sacrificiu. Ci în echilibru necesat bunului-simț cu bine și util înainte de toate. Numai nedrepții, imoraliizații nu gîndesc corect și înfăptuiesc dezechilibre în acțiunile lor. Afectînd bunul mers al vieții  sociale, în care oamenii nu cunosc adevărurile necesare vieții. Și dreptatea-i mințită și ținută departe de ceea ce trebuie să fie.
   Nici de EL nu se vorbește în cunoștință de cauză, ci cu false demersuri. Și adevărul SĂU e ascuns și lumea e părăsită de EL și are necazuri continuu.
   Ni se prezintă unele ce credem că-s deosebite și extraordinare, nu că am fi mințiți. Ci singuri, umblînd timp îndelungat după ceva mult dorit, avem false închipuiri. Și la o adică cînd în sfîrșit reușim, îl deținem, ne dezumflăm, mai frumos era în vitrină ca-n realitatea palpabilă. Oare de ce, așa o discrepanță între vis și ralitate? Simplu, mereu trebuie să fim cu piciorele pe Pămînt, că-i greu să ne astîmpărăm, asta e și plătim.
   Așa-i și cu realitatea unei relații cu EL, cînd eram începător și EL investea parcă mai mult în mine. Și eu dădeam parcă mai mult, entuziasm, dar acuma după mai multe aflări, dezumflarea nu-i parcă departe. De fapt am mai multă experiență în relațiile cu EL, EL preocupat și eu doresc, dar îs limitat. Greșesc poate mai puțin și în chestii noi doar, în rest înaintez oarecum. Doar EL o fi știind despre mine ce eu încă nu-mi dau seama.
   Nu știu de-i slăbiciune a rațuinii de a se adresa numai raționalilor și restul îs ignorați. Că-s ignoranți într-ale gîndirii, leneși și nepăsători, atît pricep și cu asta basta. Nu se farmă prea tare dacă atît îi duce mintea. Așa și eu, nu-mi prea merge cu EL în toate cele cîte aș vrea, îs limitat, asta e.

1595.Măsuri de apărare, contra nedreptății noastre

  Jocurile olimpice și paralimpice ori paralimpismul, ce-s organizate și se desfășoară periodic. Se expune pedeapsa, în ultimile,  consecința părăsirii de către EL a unora ce trebuie să ne avertizeze. Că de nu ne îndreptăm ca iei ajungem cel puțin. E o paradă a părăsiților, întrecîndu-se, care-i mai lovit și are necazuri mai mari. E ceva nepotrivit, ci doar într-o lume fără EL, de se poate.
   Ni se impune de SUS îndreptarea s-o înfăptuim cum putem cum nu putem. Și în cadrul ei moralizarea în primul rînd, începîndu-se cu cunoașterea sinelui. E de lucru că nu ne place să ni se arate de la obraz nevolnicia proprie. Protestăm în noi înșine, fierbem în suc propriu pînă ne dumirim că nu-i încotro și-i necesară. Și tot e greu un timp destul de îndelungat, pînă chiar ești cum trebuie.
   Degeaba în timp avem numeroase părăsiri din partea SA cu duimul. Nu ne pricepem de ce le avem și suferim, nimeni nu ne explică. Și luăm tratamente și luăm măsuri peste măsuri de apărare, contra nedreptății noaste pe care o continuăm nestingheriți că ce-i în măsură să ne îndrepte sînt niște nevolnici, poate și proști, nebuni, etc.
  Consider că-s iresponsabili și răuleni și de nimica în fața lumii și a LUI în primul rînd. Și plătim cu toții netrebnicia lor de 1687 de ani și încă nu-i gata.
   Nu ne învățăm minte noi, obișnuiții că-i de prisos tărășenia hîdă, ce-I întoarce spatele LUI. Și pe noi ne duce în eroare și plătim la greu și încă nu o luat sfîrșit. Pînă nu-I dovedim îndreptarea și că-L știm corect.
   Inferiorități mai avem nenumărate, de exemplu sexualitatea ne strunită, imoralitatea. În acest sens poate comună prea multora și de asta așa de ușor șantajabili foarte mulți inși imorali ajunși unde nu trebuie, după cum sînt. De asta-i bine încă din fragedă copilărie, îndrumarea să fie responsabilă și corectă. Că sîntem datori cît trăim în fața SA să-i îndrumăm pe copii noștri, cum trebuie.

1594.EL are așteptării și-i îndelung răbdător

   Răul și nu diavolul, cum ni se tot vîră în cap fals, de nedrepți. Deci răul e foarte răspîndit în jurul nostru și ne cade și mai ușor de înfăptuit. Parcă-i mai ușor să faci un rău decît un bine, oricui ar fi. Cînd binele vrei să-l faci, parcă ți se pare demodat, fără haz. Răul făcîndu-l parcă ești mai bine văzut între oameni, ”normal” și ei la fel comportîndu-se. Înrăindu-ne mereu și nu ne dăm seama, învinuind închipuiri false.
   Sînt amintiri încă vii ale unor trăiri deosebit de mulțumitoare, din perioade premergătoare unor dezastre. Cînd omenirea nu mai știa de bine și îmbuibată cu vrute și nevrute. Nu se gîndea defel la EL și întorcîndu-I spatele îL nesocotea ca și azi. Nu bat apropoul, că EL încă are așteptări și-I îndelung răbdător. Și cred că ne va îndruma mai bine să ne îndreptăm, cînd va considera de cuviință.
   Ne face deosebită plăcere să ne iluzionăm continuu și-n realitate mai puțin să fim. Mai ales că-i de muncă cu lipsuri, nevoi fiind și nedrepți și părăsiți de EL, avem și mai mari necazuri. E mai ușor să dăm bir cu fugiții în lumea filmelor, a net-ului, a tv-ului și alte ușoare denaturări a realității imediate, nedorită. Ne pregătiți de ea fiind a o înfrunta și rezolva în bine și util, e de muncit și nu-i plăcut.
   Nici meseriile nu ne obligă să fim corecți, și lucru nedemn nici ce-i în justiție lucrînd nu-s cum trebuie. Și celelalte intituții ce conduc statul îs aiurea, cu componenți imorali și fără binele pus în față.
   Foarte puține îndeletniciri îs demne prin coerciția ce-o impun celor ce le practică. Astfel albinăritul și oieritul nu le permite nedrepților să le practice. Nu li-s rentabile imoralilor și înrăiților, ci celor normal oamenilor adevărați. Or mai fi și altele care EL ni le pune la dispoziție să ne îndrepte ori încerce îs majoritatea.
   Răul și binele îs de SUS date să le cunoaștem bine și doar binele să-l înfăptuim cum trebuie. Și rău știindu-l să ne ferim mereu cît existăm de vrem să o ducem bine. Și de asemenea și să-L știm măcar bine, cum E.

1593.Lipsa cunoașterii SALE corecte în lume

   EL dorește să-L ascultăm și noi nu știm asta, cu cîte pe cap ne lipsește Baza vieții. Și nu-L știm și ce avem de făcut în existență cît trăim pe lîngă că evoluăm. De la copilărie, maturitate, bătrînețe și un sfîrșit după ce te saturi de o viață împlinită. Mai rar întîlnită această situație, nu? Pentru că de regulă nu ne comportăm corect în fața SA.
   Ne comportăm iresponsabil din cauza lipsei cunoașterii SALE corecte în lume. Degeaba EL în timp ne tot trage de mînecă și alte atenționări mai mult ori mai puțin simțite, ca atare, Nu ne impresionează defel, nu-L știm și pace. Intercalîndu-se și numeroase altele preocupări spirituale străine de EL, astfel și mai grea e aflarea SA.
  De ieri în CER a început eliminarea acelor influiențe străine LUI, ce nu-L cuprind corect. Și astfel în scurt timp și pe Pămînt influiența SA va crește și falsitatea celorlante va fi evidentă. Și vor fi înlăturare, doar EL va rămîne Singurul și Unicul cu Adevărat Dumnezeu cu noi vii.
   Astfel, că de cîte ori veți mai fi părăsiți și avînd necazuri, deorece nu-I respectați cerințele. Apelînd doar la EL, simplu și sincer vă va ajuta, contactîndu-L prin gînd ori alte adresări către EL. EL asta și vrea, ne știindu-L și-i greșiți cînd aveți probleme doar cu EL să vă întîlniți, căutîndu-L în mod expres. Doar pe EL nu pe alții, că-i de prisos și suferințele nu încetează.
   Sîntem în cautarea SA și nu ne dăm seama să recunoaștem sincer. Ne facem că plouă, cînd dăm de EL, inexplicabil și ne ferim a continua o relație ce-i necesară. Nu numai nouă ci întregii omeniri și LUI. E foarte dificil de dat o rețetă a legăturilor cum să fie, ca să fie cum trebuie între noi și EL. Așa că-i cel mai bine fiecare cum dorește și simte, doar de știut că EL ne așteaptă, îndreptați ori nu. 
   Închegînd o relație cu EL se vor rezolva în timp problemele ce apar, de se vrea.

1592.Cu EL o legătură în orice context

   Mă gîndeam că-i mai bine în caz că vă părăsește și aveți necazuri, în loc să sunați la 112. Mai bine luați legătura în gînd, ori cu glas domol, ori cum vreți, cu EL doar și explicați-vă. Singuri și sinceri doar voi cu EL cu curaj vorbiți-I și pe îndelete.
   Adică ce vi se poate întîmpla ? De toate necazurile închipuite, mai întîmplate și ne mai știute. Și e nevoi de prim ajutor și altele. Dar nu-i mai simplu să nu-L provocăm, supărîndu-L, degeaba, ci cu EL o legătură, sinceră, oricînd doriți și în orice context. E de serviciu permanent, 24 din 24, anumea pentru noi oamenii, vii de pe aicea.
   Și ne dorește să ne simțim unii pe alții apropiați în viața dată tot de EL, nouă și de avem neplăceri cu ea. LUI, Executantului nostru, Cel ce ne-o făurit în timp, Creatorului să ne adresăm, că sîntem în garanție, cît trăim. După aia e expirată, de nu te schimbi la timp, viața, și ajungi la șmelț (la recuperări în părăsire), de nu știi să te porți cu ea.
   Ni-i dată de-o merităm fericirea de SUS, tot contribuim la ea, că altfel nu se poate. Și ni se prezintă mai împlinită în toate cele, construind-o cu acordul SĂU. Dar să-L știm măcar și îndreptați cît mai corect, noi și ai noștri. Să nu ne lăsăm de căruță că plătim de nu ne îndreptăm, oameni de pe Pămîntul SĂU. Să fim în topul cerințelor SALE mereu, să fim competitivi în existență bună și adevărată.
   Viața și sensul ei, de cca. un milion de ani EL ne-o adus pe lumea Pămîntului SĂU. Să ne adaptăm și să evoluăm spre ce am ajuns azi și-n continuare. Mai avem pași de cunoaștere cum dorește EL și noi încă nu știm, dar e nevoie să-L ascultăm. Și să facem ce ni se cere întocmai, că altă cale nu-i și nu-i bine de nu ne îndreptăm.
   Că ne părăsește și stăm în calea suferințelor de tot felul, expuși și chiar la o timpurie moarte. Care ne îndepărtează de tot de familie, de unele bucurii și realizări  ce nu le vom mai ști. Pe mîna noastră-i toată încercarea la care sîntem supuși, ca să reușim, nu ca să dăm chix. EL ne vrea să reușim în toate cele în care sîntem puși a trăi cum trebuie numai.

1591.Că-i cu acordul SUS-ului totul

  Să nu ne axăm viața, chiar de-i de nimic și ne nemulțumește, pe răzbunare și îndîrjită luptă nu cine-o fi. Ci să ne dăm seama de situație demni și răbdători, poate-i greu, să nu ne repezim. Să trăim numai în prezent, fără gînduri trecute și viitoare, că te destabilizează. Bucurîmdu-ne de orice prilej favorabil existenței, nepăsător că-i încercare de trecut, cu bine. Și fără consecințe dramatice ce te pot traumatiza, de nu reziști cum e nevoi.
   Să învingi vremea. Suferința fără ură și gînd de a plăti cuiva pentru necazul tău, că-i cu acordul SUS-ului totul. EL ne părăsește cînd îL nemulțumim și avem parte de necazuri, ce te pot înnebuni și chiar pierde. De nu-ți dai imediat seama, și-i totdeuna de reflectat, corect că-I sîntem doar LUI datori.
   Și EL E singurul Responsabil de noi vii de pe Pămîntul SĂU. Așa că nu vă mai fărmați ori chinuți și răfuieli pe cîte închipuiri, ci mereu Singurul EL e cheia și lăcata problemelor noastre oricare ori fi. Toate raportările și ce mai aveți cu EL doar discutați-le mereu. Nu ați fost învățați, învățați-vă că altă cale nu-i de acum în curînd și-n continuare.
   Nu vă deznădăjduiți degeaba și nu vă prăbușiți și alte mocnite demersuri nedrepte. Ci simplu consultați-L doar pe EL primul, înaintea tuturora, și sigur vă rezolvă. Doar să aveți deplină încredere și sinceritate în fața SA, cum nu ați avut niciodată. Că de aveați, nu aveați necazuri și pe viitor mereu cu EL în fața tuturor.
  Nici părinții, nici apropiații, nici familia și alți străini cu atît mai puțin. Ci doar LUI vă adresați în orice problemă aveți, cu încredere și sigur se rezolvă de o doriți cu ardoare în fața SA. Numai în fața SA, ați înțeles oameni ai Pămîntului SĂU?
  Nu la doctor,  nu la poliție, nu la popă, nu la judecătorie, nu la primărie, nu  la ce doriți voi ci simplu în gînd, ori cu glas simplu și sincer LUI : Doamne ajută-mă să trăiesc, să reușesc în bine doar și util, etc, etc. Toate înspre rezolvări ce te depășesc, că restul ce poți sigur le faci tu, ca și pînă acuma, nu? Și nu uitați să-I mulțumiți, că-I esențial pe viitor, că nu intră zilele-n sac, ci tot cu EL mereu.

1590.Că nu-i pace Acolo

  Profesiunea de om e cea mai importantă și din spatele oricărei îndeltniciri e omul. Care o sfințește ori ba. De asta se impune readucerea în prim plan Baza vieții în lume, c-o lipsit. Și EL cu toate că a fost pe aici și ne-o atenționat și altoit groaznic după părăsire că nu L-am luat în considerare în mod serios. Nu ne-am învățat minte deloc ci am continuat să ne îndepărtăm de EL.
   Cel fără virtuți morale, imoralul e ușor de înlăturat, e ca nedrepții și-i ca iei. Chiar de are unele idei, să zicem mai acătării, pierde, îți trebuie tărie multă și caracter. Ca să te lupți și învinge nedreptatea la ea acasă.
   Ieri pe la prînz am primit o veste rea de SUS, că nu-i pace Acolo. Că s-o umflat ovăsu-n unii și alții și e neregulă. Eu care mereu tot îi dădeam  tare cu ordinea și supunerea dată LUI de tot ce mișcă Acolo. Peste alte 12 ore mi s-o și spus care-i pricina, că între timp nu-mi găseam locul.
   E facerea curată a CER-ului, că are și EL mizeria SA. Ei știți că de 1687 de ani ni s-o impus creștinismul ce a creeat entități și-n CER. Cum simplu, prin venerări repetate, chiar de-s nedrepte, din partea oamenilor. Doar se știe fenomenul și pe Pămînt de multișor timp, și la orice obiect de te închini cu venerație. Îi creezi o entitate energetică în timp și te poate pe nedrept influiența, de vrei, că de nu, nu.
   Așa-s acele creații mincinoase tolerate de mult timp și-n CER, și de curînd s-o hotărît să fie puse la punct. Problemele cu nedreptatea să înceteze și EL să fie ce e pe drept cuvînt, Unicul, că și așa era. Doar false ipostaze, neclare, confuzii și alte nereguli haotice în timp au înstrăinat lumea de EL.
   Se va simți curînd și pe Pămînt schimbarea și cu toții îL vom redescoperi pe CEL Dintotdeauna Dumnezeu și-n Continuare. Îndreptarea va fi în alți parametri înfăptuită. Nu știu prea multe că-i prea proaspătă știrea și cu susu-n jos oarecum pentru mine.
  Sînt în curs drastice schimbări și o să le cunosc și de pot vi le voi comunica. În orice caz schimbarea bună nu-i departe deloc. Căutați să vă îndreptați cum dorește EL și v-am tot zis.

1589.Nu-I de glumit cu EL, îndreptarea cerută

   Știu majoritatea nedrepților vor ascunde cît pot mai bine, în sensul rău al cuvîntului, suferințele de care au parte, că-I greșesc. Nu-i de glumit cu EL și vedeți-vă de îndreptarea cerută, simplă și corectă. Nu mai aveți dreptul să-i ademeniți și pe alții în nedreptatea ce I-o faceți LUI.
   Grabnic schimbați-vă oameni înspre bine și util, moralizați-vă și aflați-L cît de curînd. Cum E EL, nu-L mai schimonosiți în fel și forme, închipuiri aiurite. Că-i bai mare, mulți veți dispărea în curînd și nu veți apuca marile schimbări ce se află pe rolul SĂU. Și al nostru datorită LUI, că nu ne va mai lăsa de izbeliște, doar simțiți cîte ceva, NU?
   Renunțați de a-L mai ascunde de lume, așa cum E EL, nu trucat de nedreptatea voastră. Cereți-I iertare continuu cînd începeți orice slujbă în locașurile de cult. Schimbați-le și schimbați-vă! Însprea adevărul SĂU, spuneți-L corect la oameni, feriți-vă și nu mai amintiți de NT (Noul Testament), uitați-l! Și treceți la EL doar curat cum E de cînd lumea!
   Adevărul SĂU, cel cuprins în VT (Vechiul Testament), așa depășit de aste timpuri. Nu-L mai ascundeți după prostiile știute, uitați-le urgent, de nu puteți renunțați! Retrăgeți-vă mai bine, decît să-L mai supărați și să duceți masele în eroare. Îndepărtarea de EL și cerințele SALE, vă costă părăsirile și pedepsele. Și chiar prematura dispariție.
   Înalți oameni ai cultelor în greșeală nouă și LUI, retrăgeți-vă de nu puteți făuri schimbarea cerută de EL! Baza SA, a vieții de pe Pămîntul SĂU trebuie repusă în drepturi peste tot în lume. Rescrise toate cele ce-L cuprind, corect și clar, unitar, simplu și la obiect. În acord cu EL și noi cum sîntem azi.
   Măcar acum aproape de spartul tîrgului, cei cu musca pe căciulă, să se îndrepte cum vrea EL. Că le sună ceasul, și să fie pregătiți cît mai curați în fața trecerii, că dincolo-i mai grea îndreptarea. Aici e floare la ureche încă. EL ne avînd cerințe deosebite, ci moralizarea între oameni înspre bine doar și să-L știm corect pe EL.

1588.Cădeți victime din nedreptatea voastră

  Cînd ești implicat în îndreptare și ulterior, ori mai înainte într-o conlucrare cu EL. Nu ești cum cred nedrepții, deconectat, de la o realitate imediată, ci din contra. Conectat și la o cunoaștere de care nu ai avut parte pînă atunci și concomitent cu alte cerințe. Cerințe ce ți se cer de SUS și nu ai cum le evita chiar de nu-ți plac mereu. Te supui și uneori chiar nu-ți ies și cazna, înțelegerea mai rezolvă și timpul uneori. Și altele ce în timp le afli.
   Deci deconectarea ce unii nedrepți o obțin prin acțiunea unor substanțe mai mult ori mai puțin naturale. Nu are nimic cu ceea ce se numește legătura cu EL, ci-i o trăsnaie nedreptă. Ce te înstrăinează de îndreptare și aflarea SA. Din lipsa Bazei vieții din lume, mai o strîmbătate și cîte altele mai sînt, vă tot încearcă. Și le cădeți victime din nedreptatea vostră, și EL în timp, vă părăsește și plătiți.
   EL E în toate cele înconjurătoare nouă de pe Pămînt și-n noi și oriunde în Universul SĂU. Ce noi nu-L știm și nici nu merităm deocamdată, al afla cum trebuie. Și-n timp va trebui să ne învățăm, dar mai întîi îndreptarea și aflarea SA corectă. Redîndu-I locul cuvenit în lumea oamenilor că-n restul EL o fost mereu.
   Deci nu hodoronc-tronc se va îndrepta lumea ci în timpul acordat nouă de EL. Ce încă n-o expirat, dar se scurge în defavoarea nedrepților, înrăiților și șmecherilor și a tuturor celorlanți ce nu-s cum trebuie și simt că-s părăsiți. Și zicîndu-I cum vrem și ne vine la socoteală, doar simțirea către EL contează. Și curajul de a-L aborda cînd doriți sincer doar cu EL.
   Și nu-i obligatoriu dar ar fi bine îndreptat fiind și știindu-L bine să le dezvălui și celorlanți. Numai adevărurile ce le știi și-L înconjoară doar pe EL de cînd lumea. Și nedrepții nu-L pot lua în considerare și-s părăsiți și au necazuri. Trebuie creștinătatea întreagă cu diferitele ei ramificații și celelalte religii ce I-au greșit.
   Să-și ceară iertare în felul pe care-l consideră pînă vor fi iertate de SUS. Și să înceteze toți de a-L mai supăra. Vor zice că nu-L supără ci din contra. Se poate doar EL știe și ei simt dacă-i supărat pe ei, prin părăsiri, de-s ori ba. Adică de au nevoi, boli și alte necazuri și o existență neîmplinită. Să caute să se îndrepte în cel mai scurt timp, cum pot cum nu pot, nu-i încotro.

1587.Să te ridici la ceea ce au fost ei

  Nu se ia în considerare fragmentar ceea ce a fost un om, ci în totalitatea sa cum a corespuns cerințelor generale. Azi mai greu de găsit așa oameni, ce nu sînt împinși de interese, nu totdeauna corecte. În ochii lumii, noroc cu mass media ce mai știe cîte ceva și nu tace, aici pe Pămînt.
  Se zice și poate-i și adevărat, numai EL știe adevărul. Că de te învoiești cu viața ta acolo unde te-ai născut și o urmezi tot acolo. E maximum de realizări și aventuri ce te încearcă și le treci cît exiști.
  O fi, nu zic ba, dar consider că oriunde te afli și chiar de nu stabilit acolo de cînd ești. Tot ai parte de ceea ce ești și trebuie să fii, nu scapi, că EL e peste tot și asta e. Și tot Pămîntul E al SĂU și noi la fel, dar nu știm bine încă. Mai ales nedrepții.
   În viață e altfel, nu totdeuna se ține cont de cine ești după înaintași, ci de regulă cît poți asta ești. În realitatea SA, nu-I așa și se aplică și nouă, de vrem ori ba. Cînd ai precursori demni și tu ai în fața SA trecere mai altfel și cerințe date să te tot ții de poți. Trebuie să te ridici la ceea ce au fost ei, chiar de nu-i știi chiar bine.  Îi știe EL.
   Cînd îți reușește ceva în mod deosebit, ai dezlegare să te bucuri și să te manifești. Că nu ai înțelegere între oameni mereu e firesc, așa sîntem și trebuie să fim înțeleși deocamdată. Fiecare cu felul și viața și toate ale ei proprii fiecăruia.
   Se poate, bănuiesc și se zice numai, că doar acolo SUS sîntem percepuți că ne jucăm fiecare un rol. În viață dat și urmărit cum ne iese, cît de buni actori sîntem, cu viața chezaș. Pentru noi e reală și serioasă întru totul și ne implicăm cum putem fiecare. Cine știe doar EL de bănuiala e adevărată ori ba. În orice caz, de murit și suferit e pe viu și foarte credibil, parcă-i imposibil de a fi altfel.
   Cine știe de în viitor, cînd altă existență va fi, cu acele experiențe trecute, cine știe ce va fi? În altă conlucrare corectă, fructuoasă cu EL și Lumea LUI, nu  ca aceasta, nereușită încă. Poate vom fi și informați de va fi posibil. Oricum pe unele mai răsărite istoria le consemnează.

1586.Cu EL alăturea îți afli adevărata valoare

  Se zice de nedrepți că bunul cel mai de preț al omului nu-i viața ci libertatea, aiurea! E credința. Și nu orice fel de credință ci doar în EL, Baza vieții pe Pămîntul SĂU. Toate celelalte îs de prisos și zăbavnice iluzii, ce se plătesc, că EL nu doarme.
   Omul e și bine și rău, și gîndire și irațiune, și lumină și umbră, și conștiință și inconștiință. Omul vrea mult, doar cu EL alăturea îți afli adevărata valoare și limitele. Care în timp cînd vom fi cum trebuie de SUS planificați să fim, acum nici nu putem visa măcar.
   Că acuma ne căznim să nu greșim chiar tare și nu ne iese mai deloc, neputincioși și sub influieșțe nefaste. Ne dăm seama că nu sîntem cum ar trebui și ne ferim într-o orecare măsură, căutînd să ne dregem oarecum. Dar ne avînd Baza, nu putem, ne ține pe loc nedreptatea generalizată în lume.
   Cum mai ziceam, NT e neputincios în fața nedreptății, încă o și susține, și doar VT aplicat ferm mai poate îndrepta ceva. Și pe drept, doar luînd legătura cu EL, cum ne cum, ne aflăm îndreptarea corectă. De reușim e o realizare adevărată.
   Benda vroia omul fără umbră, se zice că nu-i posibil, adică fără greșeală. Imparțial și distant față de lumesc și nedreptate. Se poate de ști să-L găsești și îndreptat să fii cum se vrea, corect.
   Dar e altă discuție și cuprinde ce încă nu se poate pricepe, ne avînd mulți Baza SA. Baza vieții nu-i o opțiune, ci ne trebuie ca să existăm în continuare, așa că nu vă chinuiți a vă împotrivi. Oricum va fi! Și este, dar n-o știți, conștienți nu sînteți de Ea. Că există de cînd lumea și ne ajută în toate cele.
   Poate nu-i chiar corect să fim distanți față de omenire în general, ci să ne implicăm. Nu în măsura care se dorește de alții, ci de tine și ceea ce trebuie să fim. Mai ales că-i greu să împaci toate ale lumii și nici nu poți, ci cît poți și cu răbdare multă. Raportîndu-te mereu la EL, e mai ușor și corect, chiar de-i de ne înțeles

1585.Fără Baza vieții nimica bun și durabil

  Se zice că zeii cunosc nepăsarea, în timp ce noi sîntem continuu forțați de împrejurări să ne implicăm cumva. Că nu ne iese mereu, e altceva și trebuie să ne schimbăm. Pentru a fi competitivi în îndreptarea dorită SUS și înspre bine să-L cunoaștem. Fără Baza vieții pe Pămînt, nu facem nimica bun și durabil.
   Că așa de nedrepți sîntem, că și cele mai ordinare și împuțite denumiri, date felului nostru de a fi. Sînt depășite de netrebnicia actuală în desăvîrșire rea și urîtă. De asta și EL E îngrijorat și ne cere îndreptarea înspre ceea ce-i corect și bine, cunoscîndu-L, cu adevărat.
   Și mai e ceva de subliniat, de știut, că e suficient o cantitate mică de spurcăciune ca să ne dea peste cap o întreagă realizare îndelung curățată. Deci după ce ne-am îndreptat și-L știm și cu binele conlucrăm, se impune să nu mai ne încercăm în condiții neprielnice îndreptării, deja făcute. Că ne putem iarăși strica și ratăm viața pe mîna noastră. Să ne ferim încă un bun timp și doar cu acordul SĂU să vedem ce mai e de făcut.
   Cît de ocupați și implicați în opere și realizări mărețe om fi, să nu neglijăm ajutorarea năpăstuiților. Deci să ne găsim timp mereu pentru cei năcăjiți, în părăsire și pedepsiți. Că EL e cu ochii pe noi și încercările de trecut îs multe și diverse, nu le ignorați. Să vă apere și EL, nu să vă părăsească ca pe ei.
   Și mai e ceva, nu sînteți singuri, ci cu familia alăturea în gaj, tu pentru ei și ei pentru tine. De regulă ce-l angajat în îndreptare îi apără, umbrela sa se întinde și peste ei cu acodul SĂU. La  începuturile mele cu EL în îndreptare și cunoaștere, mă credeam mare și tare.
   Și-I cerusem să-mi permită pe toate rudele să le apăr prin pavăza mea. O mers un timp, dar dînd de greu, o tot scăzut, acum numai familia strict a mea o pot doar susține. Și ei nu-s cum trebuie, că asta-i problema de regulă. Dar cu voință și interes se pot toate, urmîndu-L.

1584.Ce va urma vom vedea

   Condiția umană ființa, realizare supremă datorată LUI și Lumii SALE, necunoscută nouă nedrepții încă. Că am evoluat în timp de la oameni începători pe Pămînt, ca animalele în comportamente. Avînd doar scop hrana și perpetuarea speciei, un timp îndelungat. După care se mișcă în cunoaștere, cîte puțin omul primitiv, încă un timp apreciabil.
   Începem să ne putem înțelege cu EL și EL cu noi, nu chiar cum poate se vroia, dar totuși. Și se înfiripă apropieri și comuniuni, ce merg un timp scurt. Se nasc disensiuni și chiar probleme din ce în ce mai de ne rezolvat. Și ruptura și părăsirea și pedepsele ce curg de ceva vreme, unele năpraznice.
   Se încearcă mai de curînd o nouă înodare a ruptelor legături. Mai timid cu unii de pe aicea, acum 77 de ani, dar și condiționări înainte de toate. Ce va urma vom vedea, cînd va fi vremea aia.
   Că am evoluat într-o direcție, poate ce ne apropie de ce se dorea de la începuturi. Și e firesc acuma să ne dezmeticim, corect, și să ne dăm seama cu adevărat cine sîntem. Nu în nedreptatea asta fără Baza vieții, ci alăturea de EL, doar să-L ascultăm deocamdată. Și nu se va mai putea mult timp permite nedreptății să mai fie pe Pămînt.
   Pentru fiecare frumusețea stă la capătul unei singure căi și îndreptarea se află de asemenea. Să știm ce vrem cu adevărat, moralizați în bine doar, nu la învoirile zilnice și atracțiilor nisipurilor mișcătoare. Astfel formați și numai așa corecți se poate să-ți dai frîu liber creației și să faci ce-ți place cu adevărat. Că aceea realizare e cea bună și de calitate.
   Nepăsarea nu-i cea mai bună cale de a fi în rezonanță cu Totul, din care vrem nu vrem sîntem.  Sîntem dar nu ne dăm seama și-I greșim că nu-L socotim Baza vieții. Ci cu aiureli îi dăm înainte cu tupeu de foarte mult timp și-L supărăm și părăsiți o încasăm. Nu-i chip de îndreptare nici spiritulă, că sîntem ca și necredincioșii, păgîni și imorali și înrăiți.

1583.De regulă nu ne pasă și nu pricepem

  Ne dorim naturalul, esențialul cuprins de porniri simple, nefardate încă. Curate și să-L descoperim în ele, realizări cu stiluri străine civilizației. Dar ne deciși în aflarea SA, poate încă nedrepți și alte metehne, dar atrași de necunoscut. Că așa-I de cînd lumea asta nedreaptă LUI și nouă.
   Natura LUI, dată și nouă în cunoaștere, e mai puțin răbdătoare cu noi incorecții ei. De-i greșim, și-i firesc că nu ne preocupă decît nedreptatea și relele. O încasăm de nu ne vedem și cu urmări teribile nouă, de învățătură. De regulă nu ne pasă și nu pricepem mai nimic din ceea ce-L formează Totul SĂU.
   Încăpăținați, crezînd că-i bine și-L slujim, dar nu-L știm și îndreptați nu sîntem. Ci doar aburiți de nedreptatea lumii și-I greșim și-o încurcăm degeaba, ratîndu-ne viața. Pe altarul prostiei, necunoșterii adevărate a LUI. Se cuvine să fim așa drastici cînd îL știm corect și îndreptați. Fiind cu folos și sigur EL ne ajută la greu și nu pățim nimic.
   Deci să fiți siguri cînd aveți credință dreaptă LUI, nu vă atige nici un fir de păr nimeni. Și cu morala la îndemînă. De nu sînteți așa, nedreptatea vă duce în eroare și credeți în bazaconii ce vă costă mult chiar și viața.
   Aleșii SĂI în timp, au fost tot din rîndul oamenilor obișnuiți, dar care au avut o chemare. Da o chemare din partea SA, să-L afle și îndreptați, cum vrea EL și, și-au găsit calea spre EL.
   Să nu ne irosim degeaba pe Pămînt, trecători om fi dar nu oricum ci cu preocupări. De a ne creea chiar din nimic, să zicem, printr-o voință de autoîmbunătățire. Trăind ca și cum am fi ceea ce dorim a fi.
   Să nu ne limităm, că oricum e degeaba viața, fiind sub influiențe nefaste existenței. Ci să ne învingem împotrivirile, neființa ce ne tot dă ghes, că nu-i așa, de știm să fim cum trebuie. Adică îndreptați înspre EL și ceea ce dorește cu noi.
   Ajungînd neînfricați cu EL alăturea, prevăzători în bine și util vieții, cum trebuie între oameni. Fiind un tot unitar vieții date, trup și suflet în timp de ne despărțit în devenire, cum încă vom vedea.

1582.Sigur E de găsit de vrei cu adevărat

  Uităm Esența vieții, Baza, cînd ne părăsește, să căutăm imediat cauzele și să le înlăturăm. Ușor de zis, greu de făcut. Părăsindu-ne EL, Apărătorul viilor de pe Pămîntul SĂU, ne încalcă liniștea și integritatea nevoile. Și chiar moartea ne dă tîrcoale și LUI nu-I pasă, de nu ne îndreptăm cum trebuie.
   Singuri să ne purtăm de grijă, că nimănui nu-i pasă decît de propria piele. Să-L știm corect și de nu putem să-L căutăm că sigur E de găsit de vrei cu adevărat. Și să nu știe nimeni de dorința ta, că nedreptatea nu-ți va da voie și te va tîrî în suferințe. Așa-i ea nepăsătoare de restul ci ea să domine încă existența și de se poate să nu-L știm.
   Teama se ia, frica e molipsitoare. Așa dorește EL să ne trezim la realitatea SA și prin frica de pedepse. Ne atenționează cînd e cazul, diferit pe toți să-L știm și să ne îndreptăm.
   Să ne curățim de nedreptate și imoralitate și se vede asta în ochii limpezi și clari. Ce nu trebuie ascunși de ești cum trebuie? De nu fii mișel și cu ochelari închiși ca netrebnicii. Ochi-s oglinda sufletului și a gîndului ce trebuie să fie curat și demn.
   EL e peste tot și nicăieri vizibil de nu vrea. Cînd o fost acum 77 de ani pe aicea, dialoga cu aleșii SĂI în mulțimi ce nu-L vedeau. Cu toate că acolo erau, dar neputincioși, nedrepți fiind în fața SA. Acei aleși însă se bucurau de splendoarea SA și le-o relatau celorlanți după ce EL pleca. Ni se pare doar că EL se ascunde după măreția albastră a cerului senin, ori în alte înalte inaccesibile tării.
   Să nu ne preocupe locul SĂU, că atîta vreme cît vom fi nedrepți. Și fără cunoașterea SA corectă, nu-L vom ști măcar în general, că nu merităm.
   Și natura SA, Pămîntul e mai simțit în fața SA, ca noi. Și-L știu cum noi poate degrabă nu vom putea. Trebuie respectarea mediului înconjurător și cunoașterea legilor ce-l guvernează. Și încet și cu îndreptarea făurită cum vrea de la noi, să-L știm definitivîndu-ne cum dorește.

1581.Nepăsarea altora ce ne molipsește

  Să ne dovedim mereu de putem capabili de a scoate capul din nivelarea socială. Depășindu-ne condiția mizeră, nedreaptă, ce-L nemulțumește și să ne îndreptăm. Din cenușiul ticălos al lumii, denivelarea bună, înălțarea-i de dorit oricînd. Că avem și firescul obișnuit din noi, imoralitatea uneori și căderi umane, o fi, dar căutăm să ne reabilităm. Cu greu și năzuim tot înspre ceea ce se vrea de SUS.
   E un mod de a fugi de răspunderea nemiloasă a pierderii aproapelui, durerea. O schimbi că asta-i cred și rostul obiceiului, să faci haz de necaz. La înmormîntare imediat e praznic și chiar chef, să uităm că s-o dus unul dintre noi, vii pînă mai ieri. Și după multă jale să ne mai uităm necazul, chef și oarecare bucurie, de se poate. Mai degrabă nepăsarea altora ce ne molipsește cît de cît.
   Da e de dorit, că sîntem tare nedrepți și înrăiți, imorali și cu fapte urîte. Și-I cerem să ne apere de noi înșine, pentru a nu regresa și mai mult în nedreptate. Nu găsim destulă putere să ne abținem, să ne îmbunătățim, măcar cîte puțin.
   Mereu dorința de a fi, de a exista, de a nu fi chinuiți, indispuși, părăsiți și în suferințe. Mereu să facem cîte ceva, dar gîndul la EL niciodată și asta-i cauza neregulilor vieții. Ne închipuim nedreptatea că-i corectă și-i strigător la CER și EL ia măsuri și o încurcăm cu toții nedrepții.
   Cu mass media asta așa nedreaptă în acțiune mereu și agresivă 24 din 24. Nu-i de glumit, e de evitat, că ne înrăiește și îndepărtează de EL și îndreptarea cerută. Copiii și tineretu-i vulnerabil și nedreptățit înspre bine și bun-simț, lipsit cu desăvîrșire. Și astfel nepregătit pentru viață și înstrăinat de EL. Și pregătit pentru părăsire și suferințe, care nu întîrzie mult.
   Viața de nu-i cum trebuie luată în serios corect trăită, e de primejdie. Și libertatea-i un risc, deoarece nu știm ce să facem cu ea, nedrepți fiind. Lipsa educației de tineri ne pregătește pentru necazuri și scurtarea existenței.

1580.Cînd începi să te ridici din noroi

   ÎL căutăm și ne edificăm înspre CER, mergînd doar printre oamenii de pe Pămînt. Ni se cere bunu-simț menținut între noi tot mereu și de EL să nu uităm defel. Și lucru poate inexplicabil nici nu avem de ales, ni se impune de SUS, vom vedea. În etape de desăvîrșire continuă, urcînd în noi înșine și între noi.
   Închipuiri reale parțial și-n dărîmare de construcții deosebite, tinzînd spre nefiresc. Vițelul de aur, banul, avuția, jugul, sclavia, demența, dezumanizarea consimțită. Cîștigul perderii de tine și de ceilalți înstrăinat în nedreptatea rea și urîtă firii. Necunoașterea adevărului ce-l știi și nu-l pricepi.
  Și cu fața sa umană, ajutorul dat celor în nevoi, cînd începi să te ridici din noroi. Schimbarea trebuie totală încet și sigur. EL are răbdare multă și să fim înspre bine doar, cu capul pe umeri. De e să ne închinăm cuiva, LUI se cuvine, nici alte-i închipuiri, mai mult ori mai puțin simțite.
   Să fie calm, blînd, ne lăudăros, impunător, stăpîn pe sine, drept cu sine și ceilalți, îngăduitor, fără teamă și lașitate, cinstit, reținut, ne supărăcios, serios și ferm în bine și util, cu bun-simț. E mult e puțin, asta e și trebuie. Într-adevăr nu-i ușor. Mai e o virtute esențială, curajul, fără de care toate-s zero.
   Frica nu-i o soluție practică, e și rușinoasă și din punct de vedere moral. Se zice că trebuie să-ți fie frică de EL, că-i justificată și EL ne zice la fel. Și să nu ne oțărîm la EL că-i vai de noi, numai cu gîndul și o încurcăm. Cerințe ferme putem să-I avem. Cînd sîntem cum vrea, sigur ne apără și nu simțim frica.
   Idei ce se bat cap în cap, să nu-ți fie frică de moarte, adică să-L înfrunți. Și pe de altă parte, că totul se plătește, adică știi că greșindu-I, părăsit, plătești. E altceva, de vrei să fii liber trebuie să-L știi și îndreptat cum vrea, atunci e normal. Că EL E Baza vieții de pe Pămînt, fără de care nimic nu-i posibil, decît în greșeală și plată dărîmantă.

1579.Dragostea probată nu mai poate fi desființată

  Un modelul ideal, ne definit, ne încîntă al afla, nu-l știm dar îl căutăm, de nu în noi. Că poate-i greu, cunoscîndu-ne, și-i muncă, de lene, în alții, apropiindu-ni-i de vor. Unii da și ei pe noi, așijderea, de te miri cum e posibil, așa potrivire de caractere și nu numai. Prietenia o minune în desfășurare între oameni, destul de rară, dar existentă. Dată de EL pe Pămînt să ne provoace să știm către ce tindem.
   Și surata ei mai mare și mai desăvîrșită, camaraderia, ce-i între inși de-o moralitate tare viguroasă. Și firi demne și unite de un ideal de nezdruncinat.
   Și de asemenea se mai întîlnește între maiestru și ucenicul său, între desăvîrșit și urmașul întru copiere și evoluție bună. Între avvă și discipolul său în credință, deosebit de veche îndeletnicire, azi cred dispărută.
   Se spune că și dragostea adevărată între doi oameni, o dată înființată, probată nu mai poate fi desființată. Nici timpul nici distanțele, nu fac nimic, doar obligațiile, regulile, moralei în societate. Le inhibă oarecum un timp în așteptare, cine știe cît, doar EL știe și le conduce pe toate.
   Prostia e fudulă de dă în gropi, să nu te iei după ea, evit-o, mai ales că vine pe neașteptate. Răutatea e în unii de mult tare, așa-s ei și-i știi, ferindu-te, dar de prostie care te ia pe nepregătite. E mai greu, venind din partea unora ce par normali și nu-s. Și EL n-o limitat prostia ce coboară în neprevăzute hăuri hîde. În schimb inteligența-i limitată de SUS și-i și rară întîlnită de te miri unde și la cine.
   Hei! Mulți credeau, nedepții că zicerea lui Malraux cu religia și secolul XXI. Va fi tot pe făgașul minciunii de secole, ascunzîndu-L mereu și părăsiți să suferim. Nu, EL o fost și o aprins o licărire de speranță, despre EL și ceea ce trebuie să ne îndreptăm. Cînd va fi, vom vedea, se vede că EL nu-i grăbit încă și nici noi pregătiți.
   Și să fim luați în considerare chiar și noi înșine, nu prin căderile posibile, ci prin ridicările. Ce depășesc media, firescul, ce ne edifică tot mai sus și-i bucurăm și pe alții. Cu realizări demne adevărate, utile și bune multora, și-n îndreptare.

1578.Gîndirea nu ni-i simplă susținătoare a vieții

  Spiritul dat din EL, nouă să ne însoțească viața toată și gîndirea să ne ajute în existență. Prin acumulare de cunoaștere tot mereu și refleții existențiale cu noi, Pămîntul și EL. Baza vieții de-i în lume cam toate-s pe drumul bun al ceea ce trebuie în evoluție corectă. De ce cam? Pentru că mai e de îndreptat multe și mărunte după atîta amar de nedreptate.
   Gîndirea nu ni-i simplă susținătoare a vieții, ci e și în evoluție necunoscută firii. Și ne iau prin surprindere decizii proprii nouă uneori. Oare de ce? Așa ni-i dat de EL să ne cunoaștem și învăța cu noi înșine, încă nu-i gata treaba. Mai avem pași de făcut dar cu EL printre noi, în timpul încă în aflare.
   Nu ni-i timpul aflării locului nostru în  univers, că nu sîntem așa niște ființe atît de limitate. Ca acuma, și de cînd existăm, tot așa încă bătucind-o tot pe loc, ci ne așteaptă altele. Altele necunoscute mai altfel și îmbinate cu spiritualitate din EL, ceva complet nouă, nouă.  De-abia ne așteaptă, să ne îndeplinim evoluția îndreptată și cunoscîndu-L firesc. Rastelul, garderoba cunoașterii ne așteaptă încă în zadar, tehui și iresponsabili cît vrei.
    Și de ceea ce vorbeam, încă de moarte, în timp ne va fi departe și necunoscută. Doar cu acordul SĂU, ca o reînoire din neînțelese încă cauze și cu urmări bine programate. Că vom fi altceva, nu simpli oameni ci entități energetice cît de superioare vom putea a fi. Pe categorii și evoluții neînchipuite încă. Ehei! De am fi mai cu piciorele pe Pămînt și L-am asculta, am afla mai repede de ce sîntem în stare și încă nu știm. Trebuie să fim încă încărcați, sîntem cam goi și fără folos.
   Acum încă trupul e despărțit de spirit și gîndire, ce-s sufletul, la finalul unei existente etapizate. Încă aparținem LUI în evoluție nu ne putem desprinde că nu merităm, nu avem cunoașterea și calitățile trebuincioase. Îndreptați-vă oameni și înspre EL să-L respectăm și afla cum dorește, pentru a fi ce trebuie.
   Deci trupul rămîne aici în descompunere, sufletul simțind o răspundere ce-l copleșește. Numai cu sine, și frică de a da socoteală și nădejdi închipuite ori bazate. Ceilați oricine or fi rămîn și ceea ce știam nu mai este se destramă, dispare. Pentru o nouă încercare, poate, cum va vrea cîndva ori ba.

1577.Ne părăsește și ne preiau necazurile

   După ce EL te găsește, tu dator, trebuie să te regăsești pe tine și ulterior pe EL să-L afli. Nu-i floare la ureche, ci o preocupare în timp de poți fi cum trebuie și nu-i perdere de vreme.
   Răul nu e o problemă a noastră, ci e de SUS dat în lume să-l cunoaștem și să ne ferim de el, să nu avem probleme. Probleme cînd îl înfăptuim între oameni, ne ținînd cont de dorința SA de a ne îndrepta. Ne părăsește și ne preiau necazurile și teroarea de moarte.
   Și binele-i tot de SUS dat, dar e de dorit să-l facem cît existăm între oameni și în natura dată ca însoțitoare nouă. Și să ne pricepem cît putem să-L știm și de nu să-I cerem ajutorul, și-L primim.
   Sinceri în fața SA să fim mereu și de îndreptare să avem grijă a o înfăptui. Nu prin sinceritate că duce la nedreptate, ci prin respectarea unor reguli vechi de cînd lumea de bun-simț înspre bine în lume.
   Și în  țara soarelui răsare se știe despre EL și natura de nu-i chiar mereu pe fază. Mai rămînînd în urmă de celelalte surate, verzi în toate cele, cînd e întrebată de-L știe. Se mobilizează, exemplar și toată e mireasă, comunicînd că-I acolo în locul SĂU din CER. Și ne are grijă să ne îndreptăm și să-L știm pentru folosul tuturora.
   Trăirea în înțelegere cu sinea ta e tema de îndreptare cerută de EL nouă, înspre schimbare. E o luptă crîncenă cu eul ce te știe și te pune la respect, îndîrjit, de nu ești pe fază. Din timp, se mai poate scăpa unele nedrepte, dar sinele nu te va ierta și te ve-i face oglindă, că altă cale nu-i, de liniște să mai ai.
    Moarte ne desparte sufletul călător înspre EL și cine știe mai pe unde, și trupul leneș în pămînt lăsat. Dar nu-i chiar ușor, nedrepți fiind, că de altfel altă cunoașterea avea-i și nu te lua prin surprinder ci așteptată trecere trăia-i.
    Cînd ești cunoscătot aL SĂU și îndreptat o duci în viață, cînd ți-i timpul aproape știi. Dar pînă atunci ești împlinit în existență, de EL cu ce trebuie, bucurîndu-te de viață. Și la o adică știi din timp ce și cum vei evolua tu tot înspre EL de comun acord.

1576.Libertatea și adevărul conlucrează de-s lăsate

   Nedrepți fiind în timp sîntem trecători ca și ceea ce înfăptuim. Că LUI, nu-I sîntem cum vrea și de asta nu reușim mai mult și mai bine în timp. Tot din nedreptatea afișată-n lume din vechime și istoria ni se pare ca o înșîruire fără cap și coadă. De exista Baza SA în lume de cînd trebuia, altă cunoaștere aveam noi acuma.
   Ne dorim să ni se ofere totul, să știm binele unde-i și de rău să ne ferească, parcă sîntem orbi. Și de-abia învățăm a merge, ditamai nedrepții în fața LUI și a lumii, nedrepți incurabili încă. Că-n timp ne va schimba felul SĂU  de a ne lua în îndreptarea preconizată.
   Libertate și adevărul conlucrează de-s lăsate-n pace, dar nedrepții, nu concep așa  ceva. Astfel că de cînd lumea nedreaptă e și de adevăr, morală și libertate mai puțin se știe. Ci doar frînturi bizare, dezlînate din care nu prea știm mare lucru ci închipuiri răzlețe. Se va da liber dreptății ne mințite și va fi o vreme de îndreptare aspră, necesară aflării SALE și a noastre bune.
   Se zice că nimeni nu-i așa de rău pe cît se știe, ci ni se pare doar, dar e ușă de biserică nedreptul ordinar. Și noi dezinformații să mergem la reeducare că sîntem cu susu-n jos, că noi greșim că nu sîntem toți nedrepți. În realitatea SA necunoscută în lume, adică Baza SA, altfel vom fi în existență încă neștiută.
   Ineligență, cultură, știință berechet, dar nedrepți de sîntem, ratați sîntem în viață. Și totuși după un timp de muncă se impune recuperarea firească, reîncărcarea bateriilor consumate. Și EL ne dă voie și ne obligă a șaptea zi s-o serbăm LUI și nouă bucurîndu-ne de ea firesc. Și altele ce ni se cuvin cu dreptate și LUI închinate de comun acord.
   Greșindu-I mai mereu, ne știindu-L corect și imorali și cu rele și urîte treburi tot continuu. Ne părăsește, singurul apărător al nostru de pe Pămîntul SĂU, și ne amenință moartea și suferințele întruna.

1575.Nu nedrepți fiind ca să-L provocăm

   NT (Noul Testament) îi dă tare cu viața de veci, doar în beci, că-n realitatea SA nu-i. Ci aici e raiul și iadul; rai : de ne prindem a fi îndreptați cum vrea și reușim să existăm. De altfel nedrepți fiind e un iad, are EL grijă să ne părăsească și o încurcăm.
   Să ne rezolvăm existența lumească, în mod firesc și corect. Nu nedrepți fiind,ca să-L provorăm și nemulțumit să ne dea voie nevoilor peste noi. Și moartea prematură, să ne ratăm existența, noi și ai noștri. Deci îndreptați, moral între oameni cu binele doar înfăptuit și să-L știm corect.
   Nu turiști ci implicați în deveniri diverse, demne și corecte că se poate, nu tot nedrepte și josnice. Deci pe Pămînt preocupați de viață cum se cere de SUS și știm bine și noi a fi cu adevărat oameni între oameni.Cu responsabilitate pentru urmași și noi să devenim, cum ni s-o programat de la Facere viața în tihnă dreaptă.
   Se zice că poruncile VT sînt valabile și pentru creștini, aiureali, ei nu știu în primul rînd de Divinitate, de Creator, de EL. Ci se închină unui mort foarte vechi și tatălui aceluia, romanul ce i-o făcut un copil lui Maria, soția de mai tîrziu a lui unui Iosif. O brambureală de religie nedreaptă în urma căreia aveți de suferit de pe urma LUI că nu-L știți. Și pe deasupra și imorali și răi sînteți, nedrepților fără EL!
   Lipsind Baza SA din lume, e și normal ca totul să fie o nedreptate în fața SA și a oamenilor încă nedumeriți. Uni-s mai buni alții mai răi și se cuvine o îndreptare generală înspre bine doar să-L știm corect.
   Să ne obișnuim a uita și a ierta mai ușor din ce în ce mai ușor . Și astfel să ne căutăm de o viață în schimbare bună, dar nu renunțînd la existență, ci înfăptuind-o cumsecade. În fața SA sîntem toți la fel dar s-o și dovedim corect, comportîndu-ne îndreptați.

1574.Calitatea de om în fața SA și a oamenilor

   Să trecem cu vederea, nepăsători la greșei mărunte, involuntare, naive. Dovedindu-ne nouă că sîntem alți oameni în proprii ochi, e greu o dată, de două ori. Dar pe urmă-i rutină și devii alt om încet, încet și acolo SUS. Să înlăturăm încremenita nedreptate din lăuntrul nostru, neînduplecata, spăimîntătoarea.
   Ne îndepărtăm de așa zisă origine simiescă, apropiindu-ne firesc de calitatea de fii ai LUI. Creatorul nostru al tuturora, dar nedrepții rătăcitori, nu-L știu defel și-s pierduți. Îndreptîndu-ne continuu înspre bine și util, nu numai nouă.
   Apropiindu-ne de năcăjiți, părăsiți și pedepsiți, care-s ocoliți de ceilalți, ca nu cumva să le creieze obligații, belele. Nu-i corect, EL ne dorește să ne îmbunătățim continuu, calitatea de om în fața SA și a oamenilor.
   Că nu-i ușor, e sigur așa, dar să ne muncim a fi cum trebuie. Că de regulă ce-i în drept, nu-și fac datoria, se știe de cînd lumea, așa-i lumea și noi să nu fim ca ea. Să ne schimbăm, îndreptîndu-ne încet și sigur.
    Să fii așa încît să te aleagă EL pe tine, că tu pe EL nu-L poți alege. E de făcut demonstrație de poți fi cum te vrea, într-o oarecare măsută îndeplinind niște cerințe. Și-n timp cu voință și muncă susținută și îndemnat de EL în îndreptare, înaintezi.
    Biblia, Vechiul Testament, Exodul (Ieșirea), Ținerea Sabatului (Sîmbetei). 31.13. Domnul Dumnezeu:”Să nu care cumva să nu țineți sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine și voi, și urmașii voștri, un semn după care se cunoaște că Eu vă sfințesc”. Și nici în NT nu se zice nimic de ținerea sau neținerea Sîmbetei ori Duminicei. Și totuși de la romani (păgînii) o rămas Duminica și așa se ține.
   Împotrivindu-se Iudaismului atunci ce ținea Sîmbăta după cererea SA. De asta și a NT, EL a lichidat latinitatea ca stat și limbă dispărînd de pe Pămînt. Că o îngăduit nedreptatea să continuă a exista, e o încercare și greșindu-I LUI avem necazuri mai continuu de foarte mulți ani.

1573.Morala și libertatea se susțin reciproc

   Nedrepții neștiindu-L corect, nici nu-L pot concepe că ia și o luat legătura cu noi. EL e altfel de cît gîndesc ei, E unicul ce Răspunde de noi vii de pe Pămînt. Și ne-o vizitat în afara lui Moise acum mii de ani în urmă și cu 77 de ani la noi aici. Și nu s-au ridicat așa multe neclarități, ci totul a fost explicabil atunci. Doar ulterior nedrepții, ca și acuma nu cred mai deloc în EL și cum acționează.
   EL ne dorește îndreptarea între oameni, moralizarea. Să nu alungăm morala dintre noi că-i alungată și libertatea și vine teroarea. Mai ales tineretul care-i apucat, energic și needucat cu responsabilitate. Dezordinea și desfrîul sînt contra libertății, contra moralei. Morala și libertate se susțin reciproc și-s în tandem oriunde-i nevoie corectă.
   EL ne așteaptă pe toți să-I fim alăturea, îndreptați între oameni și știindu-L corect. Și să nu credem că-i strașnic de greu, pentru că încă de la facere. EL ne-o implantat în noi simțul dreptății și al moralei și le intuim la o adică bine. Așa cît de nedrepți sîntem, știm foarte bine ce-i binele și răul, urîtul și frumosul, adevărul și minciuna. Le deosebim cu desăvîrșire toți fără deosebire în mod corect.
   Să dovedim încredere în oameni, în absolut toți fără deosebire de drepți fiind. Uni-s mai înceți și încăpăținați din fire nedreaptă dar în timp își vor reveni, că nu-i încotro.
   Să-L abordăm fără frică deoarece cu EL nu ne e frică. Noi singuri și sinceri în dialog doar cu EL, fără interpuși. Să fim noi înșine în fața SA, că ne știe, dar ne și așteaptă cu nerăbdare firească pe fiecare. Responsabil și cu curaj să-L descoperim cum E și să ne împăcăm cu EL. Să ne dovedim miloși și darnici, că și asta-i o cerință a SA către noi.
   Se zice omul înzestrat cu duh, că a învins, manifestîndu-te responsabil într-o direcție care pentru mulți e necunoscută : mila, dărnicia, încrederea în alții chiar necunoscuți. Cînd o deții, ești alt om deodată îți crește cota de demnitate în tine însuși. Și cu rezultate palpabile pe măsură, ce alții nici nu și le închipuie, nedrepți fiind.

1572.Și-ar fi dat seama de puterea SA

    Nu știu ce să zic EL, face și drege, ce vrea pe Pămîntul acesta și cu noi, de asemenea, doar trebuie noi să-L ascultăm. Nu doar cu urechile și în continuare nedrepți cît încape, ci faptic și-n vorbire. Ar fi bine și cu gîndul să nu-I greșim, dar e prea mult deocamdată, nu ? Atunci una i-o zis lui PL, și-n timp s-o răzgîndit, prăpădul făcîndu-L posibil în alți parametri, nu cosmici. Ci de noi înșine cu păruieli pe măsută, poate la fel de năpraznice. Dar mai omenești, poate.
   De ar fi fost un amestec al SĂU mai din afara terei, ori cine știe cum mai deosebit, poate lumea și-ar fi dat seama de puterea SA incontestabilă. Și altă făină s-ar fi măcinat pe aicea și nu numai și acuma. Dar așa, ne-o lăsat de capul nostru, aparent, și cu rezultateale ce le știm toți, în nedreptatea lumii și fără EL. Se vede că așa-i mai convenabil SUS, deocamdată.
   Avînd în vedere pedepsele ce le anunța EL lui PL (Petrache Lupu). Și ce nu au fost așa. Se pare că nu o fost pe placul SĂU, îndreptarea, de prea mică amploare și chiar împotrivire. Dar totuși o fost un început pentru unii și alții și L-o schimbat întrucîtva și și-o tras mai pe seamă. Ne pedepsindu-ne la amploarea și cu forțe inexplicabile lumii.
   Sînt multe de zis dar ne lipsește Baza SA în lume și asta e. Puțină cîtă E, datori sîntem a ne îndrepta cum se dorește SUS. Pentru unii e o evoluție benefică, de la a crede că exisă EL și ajungînd să creadă în EL.
   De asemenea EL și Lumea SA, ne îndrumă de vrem ori nu într-o direcție programată demult în CER. Și astfel unii chiar necredincioși, dar bucurîndu-se de sprijinul SĂU, au o îndatorire dată. Și și-o aduc la îndeplinire mai mult ori mai puțin conștienți. Dar conștiincioși și după reușită pot dispărea, de nu știu limita lor dată.
   Nedrepții SĂI și ai noștri, ne luînd în calcul că toate cele din Univers I se supun doar LUI. Își închipuie verzi și uscate, ireale, SF este dar I se supune doar LUI. În niște limite inaccesibile nouă, pentru că nu-L respectăm cum vrea.

1571.Înspre îndrumarea lumii

  Într-adevăr simți silă și uimire, în fața unor spectacole ale unor dezastre. În care suferința-i prezentă din belșug, față de îmbulzeala unora. Ce parcă-s interesați de pedepsirea unora, care de regulă nu-s cunoscuți. Oare se învață ceva din așa urîte priveliști, nu întîmplător date multora? Ca atenționare, învățătură de minte, să nu-I mai greșească.
   Azi sînt 77 de ani de cînd EL o fost pentru a patra oară, după informația de pe net. În legătură cu Petrache Lupu (PL), comunicîndu-i ce are de făcut înspre îndreptarea lumii. Cu unele avertismente : ”Duminica urmatoare, la biserica a venit si mai multa lume. Petrache le-a spus ceea ce Mosul il invatase sa spuna. Le-a zis femeilor sa nu mai lepede copiii, oamenilor sa nu minta, sa nu se dusmaneasca, sa nu fure, sa nu preacurveasca, sa-si respecte parintii si pe cei batrani, sa posteasca posturile, miercurile si vinerile, si sa nu mai faca fapte rele, neplacute lui Dumnezeu. Dupa slujba, Petrache a pornit catre crangul de plopi, acolo unde Mosul i se aratase, si a gasit acolo multimi adunate din toate satele invecinate. Le-a povestit si lor misiva lui Dumnezeu. Apoi s-a dus la tarla si a muls oile. Mai tarziu, Petrache s-a intors si a aprins tamaie si lumanari la locul unde a avut vedenia. Si, deodata, i-a aparut in fata o stea luminoasa si mare, cam de un metru. Era ca un romb luminos si plutea deasupra pamantului. Avea tot interiorul luminat. Marginile acelei stele erau albastre ca cerul. In fiecare colt era Ploaie, Vant, Foc si Carbune. Deasupra ei s-a aratat din nou Mosul. I-a zis lui Petrache sa puna mana pe ea, dar cand a vrut s-o prinda, ea s-a suit sus, deasupra, si n-a putut-o apuca. De trei ori a incercat sa apuce Petrache steaua, dar in zadar. Dupa care Mosul i-a spus:
- Am sa mai arat semnul asta la toamna, cand tu vei fi in sat, in mijlocul unei multimi de oameni. Daca pana atunci lumea se va pocai, voi face cu aceasta stea, in fata voastra, semnul crucii, semn de binecuvantare si de iertare. Daca lumea nu se va pocai, voi cobori steaua asta langa pamant. Atunci tu sa chemi lumea si sa le spui sa puna mana pe ea. Ea se va ridica sus si ei nu o vor putea prinde. Vei mai face aceasta de doua ori. Dupa care vei anunta lumea sa se pregateasca, pentru ca va incepe prapadul. Atunci steaua va face explozie, iar vantul va imprastia focul si ploaia peste tot pamantul. Sa spui asta la toata lumea. Si toate acestea sa le aduci la cunostinta celui mai mare om din tara, ca el sa dea ordin ca lumea sa tina sarbatorile, asa cum sunt ele acum oranduite de biserica.”
 

1570.Îmbrățișînd nedrepte închipuiri

   E altă mîncare de pește cînd ne alege EL, rarități, dar posibile în penuria aceasta de îndreptare. Și se poate să-L refuzăm, mai rar cred, de nu sîntem cu toate acasă. Ori de nu-L înțelegem deplin și sub alte influiențe nedrepte, să-L ratăm, ratîndu-ne viața. Se poate un timp să-I fim alăturea și după care să nu-L mai urmăm cum vrea și eșuăm fără EL.
   E mereu timp de slujire și facere de bine, doar să vrem cu adevărat interesați. Și din stimă, respect și curiozitatea omenească de mai bine și-nspre cunoaștere mereu. Progres de ambele părți, EL și noi în continuare, cînd va fi.
   Cu toate că-L știm bine și ne-am învoit strîmb și EL ne-o acceptat, nu știu de ce? Un timp de observare poate, în îndreptare viitoare, ce nu s-a mai produs. Un mare semn de întrebare, de ce știindu-L, îI putem totuși greși, îndepărtîndu-ne de EL fățiș chiar. Îmbrățișînd nedrepte închipuiri.
    Și EL ne lasă așa în greșeală să persistăm pînă la un timp. După care, fără să mai intreprindă nimic, sătul de ignoranță să te părăsească. Deodată pierind în neștire, inexplicabil chiar.
   EL ne dă totul pe tavă, de-a gata și noi nedrepți, îL ignorăm pentru nedreptate.  Pentru închipuiri deșarte LUI și nouă. Calac peste pupăză și imorali și răi.
   Cînd ni-i să avem o pasă proastă, sigur fiind părăsiți de EL, fiind izolați. Izgoniți, înlăturați pe nedrept, sîntem privit ca un lepros, demn de dispreț. Toate aparent pe nedrept, dar de ne gîndim bine, poate știm că I-am greșit și plătim. Sigur de ne revenim în fața SA, ne reabilităm și-n existență și poate începem și o nouă viață.
   Ni-s date-n viață, cînd nu-I greșim chiar tare, diverse ocazii de atenționare. Prin priveliști la dezastrele altora, nu să ne zgîim, ci să ne tragem pe seamă îndreptîndu-ne. Că nu de florile mărului ni se prezintă, ca din întînplare a altora părăsirile și suferințele lor, dezagreabile.

1569.EL să primeze mereu

   La finalul vieții, ori al unei operațiuni ample, se poate să nu iasă bine, ratîndu-ne. Și se zice că așa-i mereu, o fi, de nu ai habar de EL, Baza vieții, tot ce se poate. Și de ești și nedrept, halal să-ți fie nici nu ai cum te realiza cu așa dandana de fire. Că simțim un gol în noi, cînd sîntem decepționați, dar nu intreprindem nimic bun. Și vream de-a gata și nu-i de găsit așa ceva, ci-i nevoie de îndreptare.
    Deci să nu ajungem a fi acele ființe fără rost, cadavre vii purtate de apa curgătoare a vieții. În neștire fără simțire și interese bune și utile, ci indiferente și pierdute, rateuri umane. De care și EL s-o lepădat, văzînd că-i degeaba o așa existență fără folos.
   E cam mult cerut de la oricare, să creadă în EL, cînd îi lipsește informația de Bază. Da într-adevăr de se încrede orbește și îndreptat fiind, e un cîștig deosebit și cu rezultate bune simțite. Să nu-L amăgim cu promisiuni neonorate, ci din contra să-L facem să aștepte cel mai puțin. În raport cu alte obligații, El să primeze mereu și să căutăm așa să rămînem.
   Îndreptarea mult dorită de EL s-o înfăptum între noi oamenii, fără întîrziere, respectîndu-ne. Știind că mereu e timp pentru bună purtare și să n-o amînăm. Fiindu-ne nouă datori în primul rînd ca să ni se întoarcă, dar să n-o așteptăm. De nu avem de la cine și mai bine să fim noi primii și să ne rămîe datori alții. Că-i un sentimente de superioritate, dar să nu ni-l arătăm nicidată.
   Să vedem ce simțim, ca un beneficiu nesperat, cînd sîntem săritori în ajutorul oricui se întîmplă. De ni-l cere opri ba, dar văzînd că are nevoie. Parcă mai crești și-n ochii tăi, dar să nu te arăți față de alții, vezi-ți de drum. Nepăsător, dar EL te notează și crești și ți se întoarce în timp, cînd te aștepți mai puțin. Dar de regulă cînd ai nevoie stringentă, de te miri și ulterior realizezi de ce-i binele.

1568.Să plătim din necunoașterea firească a SA

  Ne simțim înlăturați de la firescul lumii, prin nepregătirea noastră de a fi cum trebuie. Vedem totul și contrariul, adică și bine și răul în acțiune, suportabilul și insuportabilul. EL ne dorește să fim părtași la firescul vieții, dar să ne comportăm moralizați în bine. Și să-L aflăm cum E, pentru a nu-I greși și să plătim din necunoașterea firească a SA.
   Care-I nefiresc de necunoscut, ci aproximat și-I greșim și neîndreptați fiind. De ce să fim decepționați? Că nu sîntem educați de părinți, da, iresponsabili și societatea fără Baza Sa. Tot înainte cu tupeu în nedreptatea lumii inconștiente. Ce-i acuma-i începutul, nici nu știu ce va urma? O harababură de nedescris e și la noi în societatea nedreaptă fără Baza SA.
   Ce-i puși să aplice dreptul, deci justiția cînd e la o adică, prinsă cu mîța-n sac. Nu vrea să fie judecată și nici cînd condamnată, o tîmpenie de societate nedreaptă în toate. Și partizanate, parcă uni-s mai breji ca alții, da de unde?!
   Cînd porniți cu stîngu-n viață, nedrepți fiind, nici nu aveți pretenții la mai bine. Nu aveți de unde, morala pînă la urmă se răzbună și dreptatea tot se face, mai greu dar nu scăpați. Vadeți azi la noi AN credea că-i nedreptul invulnerabil și atîta s-o fofilat, la urmă EL i-o luat mințile. Și ați văzut ce-o autoîncasat-o, steașnică întorsătură, doi dintr-o lovitură, ca la popice.
   Ne lipsește Baza SA și de asta-i trăsnai asta de societate și aici și aiurea. Se zice că și hoțul crede că nu-l va prinde, deci are și el credință, halal credință. Așa mi s-o răspuns de către niște vecini la urarea ce le-o întorsesem eu cînd ei mi-au zis: sănătate! Și eu : că-i mai importantă credința de-o ai, că vine și sănătatea obligatoriu. Deci fericirea și bunăstarea clădită pe nefericirea altuia și pe necazul altuia.
   Da cînd ești angajat ca mine la EL că așa vrea EL. Și eu mă căznesc și nu-mi prea iese în fața SA. Se poate de-I greșesc să mă altoiască în fel și forme de pedepse. Și chiar de pierd ceva, că mi se sustrage, ori altele, consimt. Mă prind și nu-s supărat decît pe mine că nu-s în stare să-L urmez. Asta-i altă gîscă-n altă traistă.

1567.Care poate s-ar îndrepta fără ei

   Să fim scoși din minți, că vrea să ne piardă, Dumnezeu pe cei nedrepți în fața SA și a lumii. Nu pe toți, pe cei ce merită acest tratament extrem, pe restu-i părăsește doar. Și urmările-s nevoile ce te vor domina în suferințe și nu numai. Iar pe cei mai puțin vinovați îi va atenționa și pune-n fața unor tragedii pentru a se astîmpăra.
   Nedrepții SĂI și ai noștri, nu vor să-L ia în considerare defel că ar fi fost acum 77 de ani pe aicea. Și ne-o atenționat, destul de aspru și cu urmări și mai și, dar uitate din rea-voință. Sînt cîte închipuiri vechi, ce-s reluate în locul amintirilor recente chiar de pe la noi cu EL. Nedrepți, nedrepți și iar nedrepți cît vrei și nu vrei, că-s peste tot și înrăiesc lumea, care poate s-ar îndrepta fără ei.
   În fața SA, să ne simțim singuri și așa sîntem, sinceri, doar noi, cu felul nostru de a fi. Cum o fi, dar ne știe EL ce plătim și se cade să fim noi înșine, nu să copiem pe alții ce-s străini de noi. Fiecare în dreptul său să-I dea socoteală de faptele sale și de credința sa.
   Totalitarismul dintotdeauna a vrut și făcut ce dorea, mințind masele în privința SA. Ca și acuma în lume nu-I cunoscut EL mai defel. Lipsindu-ne Baza SA nu avem principiile de bază vieții și-I greșim. Și plătim cu toți pentru cîțiva netrebnici ce ne ignoră dorițele noastre și ale LUI.
   Lumea-i prea complexă și nu poate fi cuprinsă într-un sistem de valori oricît de măreț ar fi. De la plus la minus, cu căderi și măriri, într-un ansamblu foarte amestecat. Și nedrept acuma și mai tare încîlcit cu neputință de categorisit de pe Pămînt. Doar El ne știe și notează exact, și la fel ne și dă posibilități de existență după merite.
   Dîndu-ne soare și ploi și peste drepți și peste nedrepți, ni se pare nouă. Dar EL știe meritele fiecăruia și consecințele ni le tragem fiecare în dreptul nostru. După cum dorește doar EL și noi în neștire existăm, mai mult ori mai puțin cumințiți.

1566.După principii ce ne scapă priceperii

  Așa de stîmbă-i uneori pornirea spre EL, credem  că-i bună noi, nedrepții și înstrăinați de calea SA. Și nu ne poate convinge nimeni, poate așa-i și timpul nedrept în toate cele, potrivnice LUI și nouă. Așa-i dorința SA să ne încerce, de putem trece examenul prin nedreptatea lumii, să-L întrezărim.
   De asta și nu de acuma ci și-n vechime, își alegea oameni din nepotriviții considerați de lume. Numai de EL, potriviți, după principii ce ne scapă priceperii noastre. Că ne avînd Baza SA, corectă-n lume nici pretenții nu avem a-L ști bine. Ci sîntem sortiți să-L conștientizăm cum putem și să ne îndreptăm, altfel nu-i chip.
   În timp cu răbdare și voință cîtă-i de găsit și unde nu-i să ne interesăm a fi cum putem. Și să ne ferim cît putem a impune binele cuiva ce nu-l dorește, neștiindu-l de bine.
   Nici ce vă transmit eu acuma prin aceste scrieri postate pe net. nu vi-s obligatorii. Făceți ce vă trage inima, și cum doriți a fi în viață cu sau fără EL, nu că eu aș deține adevărul. EL îL deține și sînteți liberi a-L afla liber cum vă învoiți a fi și puteți.
   Să fim cu bun-sinț între oameni corecți și ferindu-ne de nedrepți și ordinari răi. Cu interes pentru omul cumsecade și la locul lui și să știm sigur că există răul și răii. Și să ne ferim de a-l înfăptui răul și de răi la fel să ne ferim cît existăm. Și să fim demni cu ținută cît mai corectă între oameni cu adevărat oameni.
   La fel și cînd sărbătorim și ne bucurăm să nu fim singuri, de putem să-i cooptăm și pe alții. Să se bucure și alții la bucuria noastră mai ales de doresc și-i știm de buni. Să fim pe față cît se poate și-i corect, să nu ne ferim, decît de ceilalți nu doresc.
   EL nu e numai responsabil de noi vii de pe planeta Pămînt a SA, e și Creatorul nostru a tuturor. Și ne dorește realizarea noastră cum trebuie în cadrul proiectului ce-l avem de urmat. Că nu sîntem gata realizați cum trebuie, mai sînt pași de urmat. Momentan să ne îndreptăm, moralizăm între oameni și cu binele înainte să-L știm.

1565.Setea de cunoaștere misterul o încurajează

  Se zice că de soartă, nu te poți apăra, dar nimic nu-i bătut în cuie, degeaba ești menit să fii și nu poți. Ai niște limite naturale ce în timp le afli și-ți trebuie procupare îndelungată și voință corectă să fii cum trebuie. Ori îndreptat din pornire, dar ulterior pe mîini nedrepte, tot aiurea devii, ratîndu-ți viața .
   Soartă potrivnică, ca și de un dușman, e greu să te aperi. Doar de te ambiționezi și nu cedezi nici în timp. De-I și EL cu tine, e altă treabă, ți-i mai ușor. Cu tine o fi EL, dar dacă nu-I pricepi mesajul defel, nici în timp, tot degeaba-i viața. Cunosc asemenea cazuri și le știți și voi.
   Deci fiind un oarecare, și-n timp, sub influiește, ce par întîmplătoare. Iei o decizie ce-n timp e salvatoare, dar tot trebuie să contribui și tu. O fi EL cu tine și-i tare benefic, dar nu trebuie să te lași pe tînjală. Chiar de ții greu că nu prea pricepi multe, fii cum trebuie normal și interesat. E doar Dumnezeu la mijloc și nu ai voie să clachezi orice ar fi.
   Setea de cunoaștere, misterul o încurajează, nu poți fi indiferent, chiar de-i greu uneori. Tocmai că nu poți ști totul și speri să poți contribui și tu cît de cît de se poate. La elucidarea a multora din necunoscutele ce-L înconjoară pe EL și noi în devenire. Chiar și despre natura înconjurătoare, Pămîntul în general și universul mai apropiat și mai îndepărtat, nu prea știm multe. Și cîte poate nici nu avem voie încă.
   Pe unii pe care contează în îndreptarea lor și cooptarea în a-L ști și urma. Dar mai dificili, cu pretenții de cunoscători ai multor învățăminte pămîntene. Și care se dau mai greu la calea SA, îi ia pe departe cu răbdare în timp și-i tot încercă. Cu diverse atenționări omenește și spiritual și părăsiri și altele, doar se vor prinde de EL. Și de nu-i chip și nu-i chip, îi zvîrle cît colo și-și ratează existența la spartul tîrgului chiar.
   Mai aveau puțin și de aveau înțelepciunea și poate răbdarea și curiozitatea mai diversă. Și ne cantonată-n nedrepte obișnuințe omenești, străine LUI.

1564. Nu ne prea dăm seama de EL

   Ne pregătim viața întreagă și sîntem în examen permanent în fața SA și a oamenilor. Nu ne prea dăm seama de EL în primul rînd, că ne urmărește, pas cu pas și ne mai îndrumă. Ne mai și atenționează și părăsește de-i cazul dînd liber nevoilor să ne atace. Asta în caz că nu ne îndreptăm cum vrea EL și-I întoarcem spatele, neștiindu-L corect. Lipsa Bazei SALE din lume e cauza tuturor problemelor ce le avem toți.
   Deci ne clădim ce trebuie să fim toată viața, nu numai noi ci și toți înaintașii din familie. A căror reprezentant ești în fața SA, să te afirmi în bine și util cu bun-simț. Și mai ai și responsabilitatea urmașilor tăi, copii ce trebuie să-i înveți de bine și dreptate. De nu ești responsabil, vei avea necazuri și urmașii la fel, pînă te vei îndrepta tu și ei.
   Iadul și raiul pentru tine-s aici pe Pămînt, cum îți așterni așa dormi, zi de zi, ceas de ceas. Nimic nu ți se trece cu vederea SUS, ești urmărit cu interes poate îți revii la calea corectă, ce ne-o dorește EL. Cînd îndreptat ești și liber simți că trăiești, să nu-i uiți și pe cei ce i-au uitat gustul, redă-l. Cum poți mai bine, îndrumîndu-i spre ce ai făcut și tu să fii corect în lume și în fața SA.
   EL ne ajută de-I cerem, dar și noi să punem osul la treabă, să nu așteptăm totul de-a gata. Că nu-i cum, doar de ești vreo excepție bună și desăvîrșită lăsată în lume să ne mai îndrumeze calea. În vremuri de restriște date să ne trezim la realitatea SA, de ne revenim. Și căutăm imediat îndreptarea corectă, acele necazuri se atenuiază încet, încet și dispar. Pentru noi, pentru ceilalți poate nu.
   Fataliștii cred în ursita lor, ce ți-i scris în frunte ți-i pus, dar numai EL știe ce și cum. La fiecare-i calea dată, dar cu unele amendamente proprii fiecăruia, e bună ori rea. Ori și, și, de regulă e un amestec ne decis și nu știm încotro mergem. După un timp sîntem întrebați, poate nici nu sesizăm de sîntem fără EL. Și de nu primește răspunsul dorit, în timp rezonabil doar de EL știut, ne poate părăsi la greu.

1563.Să aibă cu cine se înțelege

  Avînd cultură științifică nu mai ești dispus să-L renegi, ca-n vechime. Dar ne avînd cultura Bazei vieții și nedrepți în general tot nu ești pe calea  cea bună. Îți lipsește și nu știi ce, nu știi cum să răzbești prin viață, dezorientat, tot mai nedrept. EL s-o îndepărtat de noi nedrepții, nu-L ascultăm cu toate că-I sîntem datori Creatorului. Ne dorește doar îndreptați, să aibă cu cine se înțelege, așa năuci și înrăiți, nu.
   În primul rînd de avem curaj, așa din curiozitate pură să luăm legătura cu EL. Aflîndu-L și să ne documentăm, cine-I și ce rol are în existența noastră și ce urmează? Că-i un proces de evoluție în care sîntem implicari de vrem ori nu. Și cu rezultate necunoscute nouă, ci doar EL Singurul Responsabil de noi vii de pe Tera.
   EL nu se implică decît de-I cerem să ne ajute în existență. Altfel mai ușor ne ajută în ceea ce-I strict legat de EL, ca Bază a vieții noastre pe Pămîntul SĂU. Să-L pricepem corect și să nu-I mai greșim, cumințindu-ne într-o viață îndreptată. Văzîndu-ne de ale noastre normale existenței, doar moralizați înspre bine și util, știindu-L corect.
  Și fără acordul SĂU să nu ne avîntăm în decizii ce privesc pe mai mulți chiar și familia noastră. Că de fapt nici de noi înșine, fără acordul SĂU nu putem să ne avîntăm anormal în decizii inumane. Că multe  și diverse-s manifestările gîndirii umane, pentru noi oamenii poate de ne conceput integral.
  Comportîndu-ne cum trebuie, avem și căderea de a vorbi în dreptul nostru. Adică să facem cît mai puțin rău, chiar deloc, fără înșelătorii și șmecherii. Fără rele și urîte fapte între oameni și natura înconjurătoare. Să mergem pînă la capătul făgăduielilor noastre, chiar cît de greu, ni-i. Și peste toate de se poate cu acordul SĂU, doar înspre bine și util.

1562.Cu EL alăturea nu avem încotro

  Nu ne suportăm unii pe alții, așa de nedrepți sîntem. A, că ne moralizăm, adică ne învățăm a fi ușă de biserică în fapte și vorbe, dar în minte e carambol. Nu ne convine chiar orice-i lege morală și-o ținem în noi, mocnită nemulțumirea. Doar EL, știindu-I Baza vieții, bine și cu interes căutînd să-L pricepem, ne domolește. E ceva ce nu ne explicăm, chiar la fix, dar e o schimbare în bine, atunci în fața SA.
   Și așa rămînem și încă ne îmbunătățim continuu, cu EL alăturea, nu avem încotro. Și așa consider că se va petrece în timp cu toții, transformarea în ceea ce dorește de la noi.
  Și mai e ceva foarte important, îndreptîndu-ne și în bine cunoscîndu-L corect. Se mai petrece ceva, de altfel cu neputință, și nedrepții știu, nu te mai părăsește, ci te apără. Adio suferințe, boli și alte necazuri, ești în alți parametri existențiali, cum n-ai visat. Și-ți dai bine seama, după ce-ți trece perioada de grație, cînd ești mai lăsat în voie.
   Cădere spirituală, nu ai cum să mai ai, cînd ai Baza vieții, cunoscută cum vrea EL. Și-n timp tot mai cunoscută desăvîrșindu-te. Încă multe nu-s cum trebuie cunoscute, dar în timp ne vom dumiri și singuri cu ajutorul SĂU.
   Imagini în care martori neputincioși sîntem față de bolnavi incurabili. Și căderi spirituale dezastroase pentru unii și alții, cum sînt încă multe azi. Nu vor mai fi, nu hodoronc-tronc, ci-n timp, depinzînd de noi cum ne dezmeticim cum trebuie. Și-n conlucrare cu EL și Lumea LUI.
  Nu-s așa de nepricepuți nici nedrepții spirituali, știu c-au încurcat borcanele în privința SA. Nu știu cum s-o dreagă. De-ar mai veni EL odată, ca acum 77 de ani, sigur nu-I vor mai greși și se vor mobiliza exemplar în îndreptarea cerută. Și nu numai ei vor fi atenți la EL, mai acătării, ci lumea-ntreagă. Ori eu îs prea încrezător, și nedrepții nu vor da așa repede bir cu fugiții, sau schimbîndu-se?

1561.A ne ține din scurt copiii

  EL ne dă minuni în viață, să le trăim, ca închegarea unei familii. Relația de apropiere, dragoste și iubire dintre soți, copii, obligațiile și mulțumirile. Conlucrarea în vederea îndreptării odraslelor spre morală și dreptate doar în bine. Și răspunderea ce ne-o dat-o a o avea cît trăim și de cum ne achităm ne judecă cînd e timpul. De regulă mereu cît trăim.
   E o dorință expresă a SA, de a ne ține din scurt copiii într-o educație morală și dreaptă. Și despre EL să știe tineretul, altfel e degeaba existența, fără Baza SA. Și societatea are obligațiile ei în educarea oamenilor. De asta se impune ca probă eliminatorie în orice domeniu al lucrului cu oamenii, proba moralei și dreptății. De nu toate-s de prisos și rateul vieții nu-i departe și degeaba am fost pe Pămînt.
   Ispitele, ce nedrepții le cred că-s străine de noi, eroare și lipsă de minte. E răul și urîtul pretutindeni în lume, gata să-l înfăptuim de nu știm să fim morali și drepți,  din firea educată la timp. Iar părinții, tot voi, vreți să aveți copii? Bine, dar fiți responsabili, nu aiurea, fiece o fi și nu vă interesează de ei să fie oameni adevărați.
   Poate cum nu sînteți încă voi, că învățăm cît trăim și nu-i rușine în fața SA. Ci zbăteți-vă să fie moralizați, adică cu bun-simț. Ce ție nu-ți place altuia nu face, proverb de cînd lumea și la popoarele străvechi întîlnit. Ocupați-vă de creșterea lor dreaptă, nu-i părăsiți la greul începutului vieții că plătiți nesăbuința.
   Promovînd prin ei needucați răul și urîtul în lume, EL nu vă va ierta și nici pe ei. Părăsiți și cu nevoi de pedepsire, o veți duce-o greu, mai bine nu vă nășteați. De sînteți niște nedrepți ordinari, ce strîcă lumea, încă în căutarea Bazei vieții. Nedrepților fiți reeducabili și îndreptați-vă înspre ceea ce trebuie cu adevărat!
   Nu să ducem cu zăhărelul ispita din noi ci s-o rupem cu ea deodată, nu-i și gata. Nu să vezi c-o fi c-o păți, nu nedrepților, fiți responsabili cum trebuie că-i bai. De o tot lungiți că nu iese îndreptarea, fiți seroși și implicați cu adevărat nu de pomană, în dorul lelii. Că-n fața SA nu-i cu nu putem că mai vedem, ci fermitate și treabă corectă, hotărîtă.

1560.O așteptare de demult ce ne vine

  Noi cei încă buni și-ntre oameni și-n fața SA, sîntem datori a nu fi de acord cu nedreptatea lumii. Să ne implicăm cum putem mai cu folos în ceea ce trebuie, să nu stăm cu mîinile-n sîn. Că-i păgubos și ușor, dar cineva trebuie să se implice cît putem că prea mult încă nu-i timpul.
   Libertatea nu înseamnă îngăduință și toleranță pentru nedrepți, derbedei și șmecheri. Și cei buni ca să fie și-n continuare cum trebuie se vor întrebuința cu voință. Nu le pică nimica din CER, ci curaj și efort continuu. Lenea, trîndăveala e dulce, nu munca și străduința, dar acestea produc bucuria realizării doar.
   Se mișcă lumea într-o direcție greșită dar totuși e un sens și-n mediu înconjurător. Și-l simt mai mulți, ce întrezăresc o așteptare de demult, ce ne vine tot mai aproape. Indiferența nu-i corectă ci implicarea, cum o fi doar în bine și util, să nu-I greșim.
   Dreptatea Sa EL ne-o transmis-o, cînd o fost acum 77 de ani, că de nu-L ascultăm o încurcăm. Și am luat-o-n barbă rău de tot și toată lumea o suferit corecția aceea. Cu ce folos oare? Nici unul. Nu-L știm în continuare mai defel în lume, îL nesocotim, chiar și renegăm. Nedrepți și imorali și cu rele și urîte fapte mai mereu în față defilăm prin lume, nepăsători. Oare pînă cînd?
    Nu trebuie să judecăm cu fereală poruncile LUI, ci să le aplicăm, nu să le judecăm. Cine sîntem noi să-L judecăm pe EL, niște nedrepți ordinari. Demni de părăsiri și necazuri pentru a-L ști cine-I, că se vede că sigur nu știm Baza vieții. Și de asta-i nedrepătate-n lume cît vrei, numai nedrepții, și nu vrei, cei corecți.
   Ne mai dă pe ici pe colo, cîte un om deosebit, demn de urmat, exemplar de omenos. Să ne mai dăm seama cum ar trebui să fim măcar cît de cît. Să nu pierdem contactul definitiv cu ceea ce sîntem și nu putem din nedreptatea atotbiruitoare. Ce ne domină o existență searbădă și urîtă în rele îndeletniciri.

1559.Va conta doar victoria

   Feriți-vă de nedrepți și subtilitățile lor urîte și rele, să nu le cădeți în capcanele întinse vouă. Mai bine-i ocoliți și nu colaborați cu ei, să nu vă molipsească de nedreptate. Că-i greu de existat atunci, părăsiți fiind de EL în pedepse.
   Adevărul și îndreptarea ne fac liberi în fața nostră însăși, în primul rînd. Nu ne vom mai confrunta cu îndoiala ce ne-o tot bagă în față subconștientul cînd nu sîntem cum trebuie. Sîntem ușori și liberi și putem afla și cum e cu EL și Adevărul SĂU, Baza vieții pe Pămînt.
   În lupta cu ce avem de făcut în viață, că-i o luptă continuă, să fim fermi. Și să știm că va conta doar victoria, nu doar participarea la efort. Că toate de vrei îți sînt îngăduite dar folositoare doar unele în bine și util. Dreptatea e necesară ca să nu fie dezordine în lume și să dispară.
   EL face nenumărate încercări de îndreptare a lor SĂI, din vechime la zi, cum trebuie. Și prin diverse metode de recuperare, subtile, spirituale și omenești prin diverși interpuși. În cazuri cunoscute acum nu-I reușește, cine știe cînd va fi altfel?
    Sînt unii care-s în două luntri, și cu nedreptate și cu adevărul, oscilînd, ceea ce-L supără. Iar în privința lui Satana, am mai zis, e SUS în CER, alăturea de Preaînaltul și-L slujește. Că nedrepții nu-l urmează pe Arsenie Boca ce le zicea că azi e mai de folos VT decît NT. În nedreptatea asta așa instalată și fără sorți de îndreptare cu NT, ci doar cu VT.
   EL E Creatorul și Progamatorul și Motorul a tot ce știm și încă nu cunoaștem și presupunem doar. Ce are de gînd? Totul e programat încă de la facere. Și mai avem pași în îndreptarea cerută de Însuși EL, chiar aici pe la noi(1935). Să ne îndepărtăm de zgomotul de fond nedrept ce-i peste tot și ne dărîmă. Să căutăm să ne reconstruim pe Baze noi ce-L cunosc doar pe EL.
   Îndreptarea presupune că vom avea dreptate mereu, oricînd și-n fața părăsitului și la necaz fiind. Că EL ne așteaptă să-L cunoaștem pe îndelete doar să merităm.