3518..Pînă vă confirmă îngăduința de a vă apropia înspre îndreptarea tuturora, odată și definitivă!

  Așa de tîmpiți îL credem neputincios și omenos ca noi, nu EL E Dumnezeu de ne închipuit de noi. Niciodată om, netrebnicilor, nesăbuiților, bețivi de ne închipuit, v-o lăsat o vreme. Să ne mestecați în prostia voastră neroadă, e prea destul, opriți-vă! Neistrăviților, încetați parodia asta că EL nu participă, nici nu-L știți și vă închipuiți.
  Așa tărășenii prostești de ne închipuit pentru oameni cu adevărat creația SA. Proștii cei mai nerozi dintre noi, cred așa fărădelegi ce ne coboară și umilesc în fața SA. Pe toți neputincioșii de bine și utilul nevoințelor trebuincioase încă un timp de îndreptări. Firești, uitați nelegiuirea dintre noi și din fața LUI, îndreptați-vă!
  Arde-ți cu desăvîșire NT, să dispară odată pentru totdeauna, cereți-I iertare neîncetat. Pînă vă confirmă îngăduința de a vă apropia înspre îndreptarea tuturora, odată și definitivă!

3123.Aflări întîrziate și altele ne socotite corect, ce le tragem neatenți și fără EL știut cum trebuie

  Deci de primim de SUS un fel de a fi mai omenos, ne pretențios, o mai ducem oarecum. Și pe deasupra-i foarte posibil să ni se îndulcească viața mereu, scăpînd de nevoi. Ce restul în timp ca noi le află și gustă amarul vieții, cum necum, asta e și pace. Așa ni-i dată trăirea ce-o aflăm, nu după cum am dori, ci din vremea ce-o aflăm dată.
  Din considerente ce ne depășesc, deocamdată supuși vrem nu vrem LUI, o tragem întruna. Iar alții favorizați și ei prin lume trecători, mai află binele, utilul și frumosul. Ce noi ăștialalți doar din poveștile reluate posibil de la alții cu altă trecere SUS. Acei favoriți de-s conștienți cu adevărat, îI pot slăvi numele SĂU, ăștialalți.
  Într-o așteptare, pot orice li-i la îndemînă, să nu-L supere de pot, că-i tare greu. În condiții întortocheate de grea pricepere, taman pe dos, uneori ți-s posibilitățile. Și aflările întîrziate și cîte mai cîte ne socotite corect, ce le tragem neatenți și fără EL știut cum trebuie.

1560.O așteptare de demult ce ne vine

  Noi cei încă buni și-ntre oameni și-n fața SA, sîntem datori a nu fi de acord cu nedreptatea lumii. Să ne implicăm cum putem mai cu folos în ceea ce trebuie, să nu stăm cu mîinile-n sîn. Că-i păgubos și ușor, dar cineva trebuie să se implice cît putem că prea mult încă nu-i timpul.
   Libertatea nu înseamnă îngăduință și toleranță pentru nedrepți, derbedei și șmecheri. Și cei buni ca să fie și-n continuare cum trebuie se vor întrebuința cu voință. Nu le pică nimica din CER, ci curaj și efort continuu. Lenea, trîndăveala e dulce, nu munca și străduința, dar acestea produc bucuria realizării doar.
   Se mișcă lumea într-o direcție greșită dar totuși e un sens și-n mediu înconjurător. Și-l simt mai mulți, ce întrezăresc o așteptare de demult, ce ne vine tot mai aproape. Indiferența nu-i corectă ci implicarea, cum o fi doar în bine și util, să nu-I greșim.
   Dreptatea Sa EL ne-o transmis-o, cînd o fost acum 77 de ani, că de nu-L ascultăm o încurcăm. Și am luat-o-n barbă rău de tot și toată lumea o suferit corecția aceea. Cu ce folos oare? Nici unul. Nu-L știm în continuare mai defel în lume, îL nesocotim, chiar și renegăm. Nedrepți și imorali și cu rele și urîte fapte mai mereu în față defilăm prin lume, nepăsători. Oare pînă cînd?
    Nu trebuie să judecăm cu fereală poruncile LUI, ci să le aplicăm, nu să le judecăm. Cine sîntem noi să-L judecăm pe EL, niște nedrepți ordinari. Demni de părăsiri și necazuri pentru a-L ști cine-I, că se vede că sigur nu știm Baza vieții. Și de asta-i nedrepătate-n lume cît vrei, numai nedrepții, și nu vrei, cei corecți.
   Ne mai dă pe ici pe colo, cîte un om deosebit, demn de urmat, exemplar de omenos. Să ne mai dăm seama cum ar trebui să fim măcar cît de cît. Să nu pierdem contactul definitiv cu ceea ce sîntem și nu putem din nedreptatea atotbiruitoare. Ce ne domină o existență searbădă și urîtă în rele îndeletniciri.