4423..Cumsecade însă.

  Mereu au apărut și apar între oameni diverse forme de organizare, mai reușite ori ba, în ceea ce privește viața în general. Și mai ales în deznădejdia nepriceperii noastre cu EL, natura și celelalte ce ne privesc cît sîntem și nu știm mai nimica. Ci doar însăilăm după ureche cîte-n lună și-n stele, dar pe Pămînt cît alergăm după nimicnicii fără rost, negăsindu-ne calea.
  Și EL ne-o tot lăsat de capul nostru, oarecum însă, că tot o mai intervenit ici și colo, cumva ce noi nu-L știm. În vreme cu diverse ocazii ce noi nu pe toate le-am și luat în serios cum se cădea, cam ignorîndu-L cu bună știință. Ceea ce nu se face și-i de îndreptat cu vremea că nu mai merge mult așa în dezordinea asta fără de EL și noi cam alandala fără căpătîi.
  EL ni-i pornirea și continuarea dar în alte metereze de sprijin a unei căutări împreună cu EL, regăsindu-ne cumsecade însă.

4117...Să nu lăsăm să ne săcîie nepotrivirile.

  Deci să nu le purtăm grija celor necorespunzători între oameni, natură și-n fața SA. Că-I are EL în grijă, a că nu ne place, îs provocări lansate de SUS, să ne încerce, de știm a fi cum trebuie. Ori ba și atunci se mai adaugă ori se scad anumite tare ori înlesniri ale viețuirii pe Pămînt. Nu-s de pomană mai nimica, să știm și să nu fim superficiali, că-i bai și părăsiți, plătim.
  De putem ajunge vai de noi și să nu mai știm nimica ce trebuie în viață, deci cumpătare. Liniște interioară, nu delăsare, ci împăcare cu ce-i viața la fiecare dată, că EL știe de ce și pentru ce. Nu-L socotim noi, are EL grijă de fiecare, noi să ne îngrijim a nu-I greși, îi tare greu dar se poate de vrem neapărat. Luptîndu-ne cu firea needucată, înstrăinată de EL și de firescul dat și uitat în derizoriul vremii.
   Să nu lăsăm să ne sîcîie nepotrivirile cu năzuințele noastre la alții oricare ar fi ei.

3894...Oare pînă cînd Doamne?!

  Să nu fim puși pe nemulțumire-n fața SA și-ntre oameni, dar e imposibil în așa viață. Cum e azi în așa lume netrebnică și fără EL și în nedreptatea mereu tare și mare. E de făcu ceva mereu să căutăm firescul bun și să luptăm, dar nu putem pe muțește. Ci făcînd ceva la vedere să se știe, să se audă cît se poate că nu deținem rezolvarea absolută încă.
  EL nu o dat undă verde dezlănțuirii îndreptării pe Terra și-i încă nelegiuirea-n formă. Răbdarea-i însușirea LUI de căpătîi, noi ca noi mai repeziți și-I greșim fiind pe Pămînt. Că de eram în CER, cine știe era și mai și cumințenia, cred, dar eram SUS, nu jos așa de înjosiți. Cum ne tot aflăm mereu de cînd avem oarece cunoașteri trebuincioase, dar degeaba.
  Oare pînă cînd Doamne ne vom mai perpeli în așa nehotărîtă situație, știindu-TE doar?!

3887...Nu înainte de a ne face treaba

  Ni-s date binele și răul de SUS pe Pămînt între oameni, să dorim doar binele. Și să evităm răul și urîtul cît sîmtem pe aicea, de nu putem fi așa avem de furcă. Cu părăsirile SALE ce ne afectează, descoperindu-ne neputincioși în fața nevoilor. De tot felul, mînuite de forte ostile nouă, ce ne cată nenorocirea, distrugerea. Chiar moartea și reușesc de nu ne revenim și-n al-12 lea ceas, cu luare aminte însă.
  Nu-s nici demoni, nici draci și nici alte închipuiri trăsnite, ci simplu și la obiect. EL pentru stăvilirea netrebniciilor de care sîntem prea capabili și de EL și noi cu bine mai puțin. Astfel o înființat din facere aceste așa zise forțe ca de poliție CER-ească. Să ne aibă-n grijă pedepsirile de orice fel de anvergură terestră, de la individ la planeta umană întreagă de-i cazul uneori.
  Nu-i de glumit și nici de aflat prea lesne înainte de a ne face treaba pentru care sîntem pe aicea.

3641...Tot ne va recupera, cu tot cu fulgi, de vrem ori nu

  Ne comportăm cu toții între oameni necorespunzători e lesne de știut, nemulțumim. Dar și-n fața LUI nu reușim a ști măcar corect cum trebuie să fim. Dîndu-ne atîtea încercări, care mai de care mai bine ticluită și de noi înșine. Îndepărtîndu-ne fățiș din calea SA, apucînd-o pe netrebnice cărări înrăiți. Neomenoși și ne căutîndu-L pe EL, ci necurățeni dată ca poticneală tare însușită încă.
  Ce ne ține departe de priceperea SA, nici EL nu ne vrea încă prea aproape. Doar pe unii ce se-ncumetă în așa secetă nedreaptă LUI și nouă, datorată nouă. Căzuți în capcana neputinței de a fi oameni corecți în lume și cu EL. Neștiindu-L din vrerea SA și ulterior și cu dorința noastră de ne înțeles, de a nu-L ști măcar corect. Chiar de nu ne cade bine a-L ști, înfricoșați, dar altă cale nu-i, ci-s doar minciuni temporare.
  Că-n continuare la o adică, EL tot ne va recupera, cu tot cu fulgi, de vrem ori nu.

3635...Nu omenești în mintea oamenilor dedați cu lumescul

  Ni se arată între oameni diferite forme de religii și cîte credințe înfățișate. În fel și forme, care mai de care se pare mai năstrușnică și mai săritoare-n ochi, e paradă doar. De pomană în cele mai multe cazuri în așa lume fără de EL și nedreaptă cît încape. Fofilarea din fața LUI, dar în fața noastră  strașnice se arată în van, fiind fără EL în fapt, aiureli de tot felul.
  De îi duc de nas pe naivii și gură-cască de care-i plină valea plîngerii, dată. Să ne fie de învățătură de minte că nu-L urmăm și nici corecți între noi nu vrem a fi. Încercări și încercări mai domoale, acestea în care doar ni se perindă prin față neputințele. Omenirii fără EL și consecințele îndărătnice înstrăinarea de EL și noi. De fapt încuviințarea ne-vieții și a lașității de a fi oamenii ce EL ne dorește să fim.
  Căutarea SA e de alte sfere, nu omenești se pare în mintea oamenilor dedați cu lumescul.

3630..Cred că ne va îndruma la timpul potrivit

  Față de copii avem obligațiile curente, cele obișnuite de ai îndruma corecți să fie cît sînt pe Pămînt. Noi cît trăim, între oameni și-n fața SA, respectîndu-L măcar, de nu să și creadă în EL, ca fiind Singurul Dumnezeu. Și de zeii din NT să nici nu știe, că-s părăsiți de EL, fiind gelos și dîndu-ne legile de urmat. Care de le încălcăm avem necazuri, ce se văd și azi și de cînd lumea, între oamenii fără EL și nedrepți între oameni.
  Potolirea, îndreptarea ni se cere și să-L știm bine Cine E, în general cît trăim pe Pămînt. Și-n comuniunea cu EL aflîndu-ne obligațiile ce ni le cere atunci, deocamdată nu știu altele. Decît legile date din vechime, adaptate la zi, înțelese azi cum ne privesc. Cele anacronice de evitat și eventual aflat ce și cum în timp și spațiu cu ce noutăți trebuie să ne aliniem.
  Cerințelor SALE, cred că ne va îndruma la timpul potrivit, aflîndu-ne calea de urmat.

3574.Pînă se va putea mai altfel

  Să nu ne complacem iresponsabili a fi între oameni, în viața dată, în fața SA. Adică să nu facem pe proștii, ori că nu ne dăm seama că de asta sîmtem capabili. Ne demni de oamenii ce ne-o dat a fi și noi nu reușim din rea-voință. Chipurile leneși și delăsători, nu ne ridicăm la standardul cerințelor SALE. Că-L silim la părăsiri și măsuri de ne vom căi și poate vreme nu va mai fi.
  Așa că fiți cu mare atenție cum îL luați în seamă, știindu-L că-I hotărît să ne aducă la linia de plutire. În ceea ce trebuie să devenim cumsecade între noi, buni și moralizați, știindu-L corect. Nu aburelile și nelegiuirile ce ne țin pe loc în cel mai bun caz, de nu ne fac necazuri. Fiind părăsiți că-I supărat pe noi, dezinteresații de o relație demnă omenească corectă cît trăim pe Pămînt.
  Vă tot zic și iar vă zic, poate ziceți, ce e cu ăsta?! Nu-s de capul meu și nici nu-s singur în acest demers. Mă însoțește cît se poate deocamdată, pînă se va putea mai altfel.

3531.Altă cale de finalizare a tărășeniilor înguste ca gîndire spirituală

  Religiile se sugrumă una pe alta de cînd sînt date, aceste încercări lăuntrice și exterioare. Între oameni, de cînd EL ne-o alungat de lîngă EL, nu-L meritam, nu-L mulțumim nici acuma. După atîta amar de vreme și nici nu știu cît va mai dura incertitudinea între noi și EL. Și a SA față de noi, o amînare pînă ne vom afla calea, chemarea cu toții cum trebuie.
  Mai întîi îndreptați ca oameni de omenie cu toții să demonstrăm, moralitate, îmbunătățirea relațiilor umane. Fără ură și nedreptate o vreme de conduită cu adevărat meritorie, lămurindu-ne. Și despre religii ce-s pe Pămînt date și cu ce urmări reale și de tras la răspundere. Completă tărășeniile să ne lămurim ce și cum li-i limitele și de ce ne aburesc așa încă?!
  Ori EL va hotărî altă cale de finalizare a tărășeniilor înguste ca gîndire spirituală.

3512.Și-ntre noi toți altfel fiind atunci, încă ne știută dată

  Să nu lîncezim, ne îndrăznind binele, utilul și chiar frumosul între oameni și de EL aflînd. Cît ni-i dat a ști, că totuși se știe suficient, doar să ne rezumăm la EL și atît. În afara SA e teren minat, nu știm dar de călcăm în necunoștință de cauză mai merge. O vreme EL ne mai tolerează, dar buni să ne dovedim între ceilalți și ne mai merge.
  Doar o vreme și din considerente ce mie îmi cam scapă, doar EL și de ce? Dar cel mai bine e să ne revenim ca să avem parte de binecuvîntarea SA cu adevărat. Dar și corecți între ceilalți să ne tot dovedim, nu-i ușor, dar se poate, cu rîvnă nouă. Deci nu-i corectă prudența, ci acțiunea cumsecade și-n fața LUI aflîndu-ne cît mai acătării, că ne așteaptă.
  Nu-i chiar de amînat decizia de te încumeți de pe acuma, îi încă devreme pînă va veni. Acel timp de înnoire în fața SA și-ntre noi toți altfel fiind atunci, încă ne știută dată.

2924.Scrierile vechi și din vizitele SALE de pe la noi

  Ar fi un prim pas îndreptarea corectă între oameni cu toții fiind moralizați. În același timp să vă începeți a aminti din scrierile vechi despre EL. Cu adevărat și de prin vizitele SALE de pe la noi, cu amendamente. Nu vă luați după bazaconiile de religii ce vă tot aburesc, ci doar de EL căutați curat. Să-L știți, că-I Unicul din CER Responsabilul de noi vii de pe Pămîntul SĂU, ce-L are-n grijă Întreg.
  Îs foarte multe de spus, dar primează să vă comportați omenește oriunde pe Pămînt. Între oameni și-n natură, care-i mai dihai ca noi în legătură cu EL și Lumea LUI. Respectîndu-I legislația dată demult întocmai, readaptînd-o corect azi, fără greșeli. Că ați plătit și plătiți nedrepților în fața LUI și a noastră cînd vi-i sorocul.
  Această deșănțare perpetuă, care îndepărtează omenirea de calea SA, să înceteze. Și dezmeticiți-vă oameni ai planetei SALE, cumsecade între voi, cu binele mereu în față. Respecîndu-L cuviincios, Doar pe EL și între voi fiind adevărați Creației LUI.

2888.Nu-s folositoare viilor, complet izolați de multe

  Dar caut să vă ajut întrucîtva, că-i dificil de trăit fără EL și mai ales și nedrept între oameni. Știu o vreme oricum o ducem de probă jos lăsați de SUS, doar o vreme ce n-o știm. Că nu-i bătută-n cuie, variază după cauze doar de EL știute, încercări, adica înscenări de probă nouă, de ținem. Dacă ne menținem între anumite limite și de ce și altele ce SUS îs de aflat.
  Notate cu strășnicie, nimic nu-i trecut cu vederea, doar că multe-s doar notate, arhivate. Bine de știut anumite și absolut toate stările omului. Și timpul rezolvă toate cele, știute ori nu. Că de aici ni se trag toate, de cum viețuim, că după aceea chiar de știm foarte, foarte multe despre om și EL. Și celelalte nu-s folositoare viilor, care-s în lumea asta complet izolați de încă esențiale cunoștințe.
  Pînă la soroc și de acolo de ne vom cuminți cum trebuie se vor afla multe. Deci tot e un dacă încă o vreme și după aceea, cu mai puține alternative greșite. Și totuși limitate, de omenescul nedefinit corect încă în formare atunci.

2849.Ce și cum va decurge viața lumii în continuare

  Că vom fi și vom progresa înspre ceea ce ne cere EL să ajungem. Dar sîntem între oameni și asta ne și dorește să nu-i părăsim, ci împreună cu ei. Viețuim cumsecade și căutăm să fim cu EL și ne va avea grija. Într-adevăr vom mai călca și-n străchini o vreme, de nu sîntem corecți în toate și-i greu. Să ne tot izolăm iar nu-i corect și-i pe scurtă vreme, e totuși cu EL de aflat calea bună.
  De a fi cumva mai pașnici și oarecum mai puțin totuși vizibili, e o cerință. Imediată de păstrare a unei distanțe, că lumea nu-L știe mai defel și-i greu de povățuit. Creăm probleme și mirare, mai bine o vreme mai pe NV și cu EL cum ne îndrumă. Lăsîndu-ne în pacea LUI, chiar de ni se va părea că nu sîntem pricepuți. Să ne vedem de drum, nepăsători cînd nu sîntem solicitați, de altfel să fim atenți.
  Și de ajutor oricui ne solicită, e un altfel de viețuire o vreme pînă va hotărî EL. Ce și cum va decurge viața lumii în continuare. Sigur vom avea continuare printre oameni, dar ne vom afla mai mulți calea, conlucrînd și cu ceilalți mirați o vreme.

2571.Falsificîndu-ne viața în fața celorlalți, de ce?

  Ne preocupăm să strălucim între oameni, căutînd să ne afișăm cît de muncitori sîntem. Și că nu ne vedem capul de treburi, numai Dumnezeu și noi înșine știm realitatea. Și unii apropiați, de-s atenți și ne au în vedere, de cum de fățarnici sîntem. Și de paradă ne dăm rotunzi, falsificîndu-ne viața în fața celorlalți, de ce? E un fel de a ne impune între oameni, cum o fi , să fie doar, îi aburim.
  Disputele între oameni așa înverșunați uneori doar dispariția unora le finalizează. Și de sînt capabili urmașii le tot înfiripă, ca nedreptatea să nu piardă din farmecul hîd.
  Sîntem preluați de vîrtejul expres al noului, luxului, modei ce nu stă niciodată. Nu se ține cont că și viața liniștită, în natura asta tihnită a nostră, cum e, e suficient de dătătoare de frumuseți molcome. Chiar dacă unora li se par plictisitoare și deloc mobilizatoare, ci totuși așa ne ducem și sîntem. Cu ale noastre toate viteze lente, umile și totuși de noi îndrăgite și de unii ce le află acuma.