4267..Nu ne abatem.

  Dacă-n cazul celor mai acătării influențele negative le percepem ca încercări și de vedem că-ntrec măsura, normalitatea știută. Observată în timp și spațiu ne tragem pe seamă cu luare aminte, nu-i ușor lucru dar se poate și admitem și categorice. Trimiteri ale unor forțe potrivnice vieții ce și pe noi ne au în vedere pînă ni-om lecui de tot de omenescul firav al neputințelor.
  Și de acolo în colo vom vedea ce-i mai de făcut în altele încă ne știute corect, dar cei obișnuiți numai cu părăsirea. În calea nevoilor de tot felul, nici nu-și dau seama vreodată ce-i paște mereu în preajma fărădelegilor, nedreptăților, relelor și urîtelor înfăptuiri. Ce nu le gîndesc corect ne avînd nici un fel de pornire demnă de oamenii ce-i cazul să ne dezmeticim a-I fi cum trebuie.
  Este un prag al cunoașterii ce de nu-l treci corect ești supus necazurilor și probelor nefaste tot mereu și-i greu de viețuit în neștire cu bine. Deci știind calea bună să nu ne abatem în ruptul capului indiferent de trăiri și păreri simțite în orice fel.

4230..Încă în formă.

  Da, ni se dă ocazia să ne petrecem nu un timp scurt, ne meritînd, cu opusul sexual în încercări de cale lungă, chiar zeci de ani în delăsare. Ce-i de plătit la o curmătură a vieții date cu-n folos nu pe dos, ci cu luare aminte de convenit mai ales că-i ponderarea pe aproape. N-o luăm în seamă și plătim, amarnic unul din doi dispare pe veci, moare și iarăși singuri după o obișnuită fără grijă-n dare.
  Dare de seamă ne luată-n serios în fața CER-ului și plata-i peșin nici acuma pe de-a-ntregul în temă nu sîntem. Ne pasc noi rateuri și mintea nu-i la mare preț, ci minciuna de pretutindeni ce încă trebăluiește micimi și nimiciri. Deci căutăm aflarea rostului ca lumea și neimplicați din vini ce se contopesc în așa nelegiuiri cam pe sfîrșite, dar ne vindecate.
  Nici gînd în vindecare ci mai degrabă în răstită deznădejde a fudulei prostii încă în formă.

4178..Cu vremea.

  Deci în funcție de evoluția dezmeticirii noastre pe Pămînt au fost tot încercări ale CER-ului cu diverși înaintași. În ale cunoașterii Divine în legătură cît de firească se putea atunci, fără a depăși normalul timpului și spațiului alocat atunci de SUS. Acei cunoscători dezlegați mai la minte au trecut cu vremea chipurile în cîte tabere religioase după cum era nedreptatea lăsată.
  Să-i cuprindă fără ca ei să fie conștienți vreodată, ci așa-n deruta vremurilor ce au urmat spre foloase nefolositoare binelui. Și dreptății ci falsificărilor de tot felul ce și azi dăinuie, unele cu totul închipuiri dăunătoare cum nu ne imaginăm. Nu vrem, plăcîndu-ne neobrăzarea în fața SA, chiar de plătim, nu contează, o apă și-un pămînt în netrebnicii cu toții.
  Decît măcar unii acătării, din invidie și neputință, ușurîndu-I LUI alegeri ce oricum se înfăptuiesc cu vremea.

3845...Reușitele-s parcă mai la îndemînă

  Viața ne supune la diverse încercări și mai dure, să ne schimbăm în bine. Conștienți unii că-I greșim și ne mai tragem pe seamă, mai lăsînd din nefireștile. Obiceiuri nedrepte, răzlețirile firii needucate se mai retușează, chiar îndreptă. Trepte ale îndreptărilor le urcăm cum putem mulțumiți de noi învingători. Asupra noastră, mulțumiți de noi și totuși nu-i destul, mai e și nu știm încă.
  Se prea poate să ne înțepenim așa în acea treaptă bună și ea, dar continuarea. Să n-o știm niciodată suficient de necesară, ratîndu-ne de puțin viața, tot nemulțumiți. Rămînînd pe mîna noastră limitați în gîndire și fapte ce nu ne îndreptățesc a fi cum vrem. Ne știind mai departe pașii de urmat și poticnindu-ne la mal, sfîrșim lamentabil uneori și nu toți.
  De unii și EL se preocupă mai abitir, ori și împrejurările-s mai prielnice. În orice caz reușitele-s parcă mai la îndemînă, ori greșesc, doar EL știind adevărul.

3768...Că așa-i prostirea omenirii

  Că-n timp de cînd ni s-o dat tăria, minunea, viețuirii pe Pămînt am avut poate neștiute. Încercări ale CER-ului de a ne pune la probe de cum ne comportăm în fața SA. În natură și-ntre noi oamenii, și concluziile a două ni-s transmise. Oarecum prin Biblie, cea cu raiul și primii oameni, eu zic pentru EL doar creați. Că ceilalți au avut alte condiții mai primitive, ne feriți de primejdii, oarecum.
  Nu știm doar bîjbîim, nu ni se dă voie la multe că încă nu merităm, străini de EL. Nici să ne apropiem, nu prea ni se dă voie, decît limitat și tot limitat de făcut cunoscut lumii. Deci unii cunosc unele aflări doar pentru ei însăși și-i degeaba, dar așa se vrea SUS. Cea de-a doua încercare-i cu poporul ales și eșecul trăit încă și azi, poate nu de toți cunoscut cum trebuie, real.
  Că minciuna are picioare scurte, dar intrușii ce-și zic evrei mint cu nerușinare și azi. Și-s obligatoriu și crezuți ca și creștinismul care-i zic eu cretinism, că așa-i prostirea  omenirii.

3531.Altă cale de finalizare a tărășeniilor înguste ca gîndire spirituală

  Religiile se sugrumă una pe alta de cînd sînt date, aceste încercări lăuntrice și exterioare. Între oameni, de cînd EL ne-o alungat de lîngă EL, nu-L meritam, nu-L mulțumim nici acuma. După atîta amar de vreme și nici nu știu cît va mai dura incertitudinea între noi și EL. Și a SA față de noi, o amînare pînă ne vom afla calea, chemarea cu toții cum trebuie.
  Mai întîi îndreptați ca oameni de omenie cu toții să demonstrăm, moralitate, îmbunătățirea relațiilor umane. Fără ură și nedreptate o vreme de conduită cu adevărat meritorie, lămurindu-ne. Și despre religii ce-s pe Pămînt date și cu ce urmări reale și de tras la răspundere. Completă tărășeniile să ne lămurim ce și cum li-i limitele și de ce ne aburesc așa încă?!
  Ori EL va hotărî altă cale de finalizare a tărășeniilor înguste ca gîndire spirituală.

3443.De izbeliște cu noi în necurățeniile înfloritoare pe Pămînt

   Nu știu cum să-ncep, e dificil cum ne ia EL și ne sucește prin cîte încercări. Doar om pricepe ce-i cu noi și mai ales cu EL și noi într-o conlucrare care-i greu de aflat cum trebuie. Vrea și nu vrea să se-ncurce cu noi, noi așa neputincioși, pretențioși, nedemni. Nesinceri și de sîntem sincerii cu greu ne și îndreptăm între noi și-n fața SA.
  Aici e aici în fața SA, e încercarea vieții pentru noi cei de azi, nu-L putem afla cum trebuie. S-o ascuns de noi vreme multă și acuma înstrăinați majoritatea covîrșitoare nu-L dibuim. Și nici nu se prea lasă, ne tot încearcă de putem fi mai întîi oameni între oameni cu adevărat. Și pe urmă să-I dăm de capăt, ne împiedică nedreptatea făcută LUI și nouă, necurățenia din religiile lumii.
  Atîta-I LUI de greu să ne abordeze, că se cam lasă păgubaș, de izbeliște cu noi în necurățeniile înfloritoare pe Pămînt.

2744.Să căutăm cum trebuie, civilizați să fim

  Încercări doar încercări de proclamare a distrugerii umanității și nu numai. Nu sîntem chiar de capul nostru pe Pămînt încă ci depindem de EL. A, că nu ne dăm seama, e una și inconștienți unii și alții caută autodistrugerea lumii. Treaba lor, e de datoria noastră să nu-L supărăm prea tare și să fim și noi de noi și Pămînt. Responsabili și să căutăm cum trebuie, civilizați să fim între noi și cu natura.
  Că sîntem inventivi, surprinzători cu incertitudini mereu în față defilăm prin viață. Unii în căutări ce nu-s chiar de bun augur lumii, prezise de nedreptatea lumii. Ce și-o băgat coada în orice, numai să sucească mintea a destui gură-cască. Înspre rele și urîte teme ce I se împotrivesc și nouă, ca ființe raționale și de viitor. Dar toate-s sub obrocul SĂU deriguitor cît Există și existăm, nu fără grijă.
  Pentru noi ci preocupați mereu să ne autocenzurăm prostiile toate, ce ne periclitează viața. Noastră și acelor din jur, a mediului și a ansamblului planetar și nu numai. Că sîntem legați intim și nu numai, necunoscut nouă, în Totul universal.

2528.Ni se pare că-i complicată omenirea, aiurea

  Aceste plăți, pedepse, încercări să se vadă cum reacționăm fiecare, îs o vreme. După ce expiră timpul urmează altele, diferite pentru fiecare din noi în timp și spațiu. Ni se pare că-i complicată omenirea, aiurea, așa sîntem făcuți. Cît poate duce informatica CER-ului, desăvîrșită să nu-i scape nici un detaliu. Cobaii-elevi pentru cei de SUS, aici jos pe Pămînt, destul de sofisticați și noi la rîndul nostru în devenire.
  Cam ca EI, în viitor cînd vom mai evolua cum trebuie și tot așa înspre CEVA. Ce-l vom afla cu vremea, dar momentan să ne scăpăm de neputințele actuale. Moralizîndu-ne și în bine, ca să fim și noi ca EI, măcar începutul să-l facem că va urma altele și altele. Cunoașterea SA, Șeful, Dumnezeu Tatăl Ceresc, E ceva ce nu știu.
  Lume LUI în aflare cu timpul, dar să ne scăpăm de nedreptele religii. Și doar de EL să știm cît se va putea vom afla, dar să devenim oameni adevărați între noi și cu EL.

2415.Pînă-ți vine mintea la cap, și afli ce nu știai

  Cu toate că-i greu în credința adevărată să pășim, ne așteptă încercări. Piedici și chiar necazuri, dar cu EL alăturea îs toate de trecut mai ușor. E un fel de vino du-te de aici, încercări și iar încercări, chiar de ne înțeles unele. Pînă-ți vine mintea la cap și afli ce nu știai. E un altfel de trăire a vieții, care și ea e altfel, pe Pămînt, culmea între oameni. Și totuși așa de departe de priceperea normală a vieții umane obișnuite.
  Am pornit caut să continui cît va merge, nici să forțez nota cred că nu-i bine. Numai EL știe și voi vedea și voi cu mine ce se va mai putea. De aveți răbdare, că și eu îmi ajunge cîtă neîncredere întîlnesc cam peste tot. Și nici cu EL strașnice realizări nu prea am, îs în construcția unei relații.
  EL nici nu trebuie să ne pedepsească EL singur, cu forța SA imensă. De fapt nici nu-și pune mintea cu noi, ci ne lasă din mînă, ne părăsește. Nu ne mai ocrotește, ca un părinte bun, ci ne privește cum o încasăm  de la alte forțe. Ce de-abia așteptă să le cădem în mînă, ca să ne săpunească bine. Și cîte altele ce singuri ne pricepem să ni le facem necazuri, cîte vrei.