4230..Încă în formă.

  Da, ni se dă ocazia să ne petrecem nu un timp scurt, ne meritînd, cu opusul sexual în încercări de cale lungă, chiar zeci de ani în delăsare. Ce-i de plătit la o curmătură a vieții date cu-n folos nu pe dos, ci cu luare aminte de convenit mai ales că-i ponderarea pe aproape. N-o luăm în seamă și plătim, amarnic unul din doi dispare pe veci, moare și iarăși singuri după o obișnuită fără grijă-n dare.
  Dare de seamă ne luată-n serios în fața CER-ului și plata-i peșin nici acuma pe de-a-ntregul în temă nu sîntem. Ne pasc noi rateuri și mintea nu-i la mare preț, ci minciuna de pretutindeni ce încă trebăluiește micimi și nimiciri. Deci căutăm aflarea rostului ca lumea și neimplicați din vini ce se contopesc în așa nelegiuiri cam pe sfîrșite, dar ne vindecate.
  Nici gînd în vindecare ci mai degrabă în răstită deznădejde a fudulei prostii încă în formă.

3122.Doar prin șuturi și alte nu prea ortodoxe căi, ni se predau învățămintele trebuincioase, de bine de rău

  În cadrul învățării de minte și luînd aminte, ni se oferă ocazia de a compara. Binele și dezvoltarea deosebită în contrast cu chinul-suferința, distrugerea. Luxul și bogăția liber aleasă, contra mizeria, sărăcia cruntă, foametea, suprimarea libertății și teroarea. Să avem ce învăța de putem, de regulă nici azi așa nu sîntem încă conștienți. De nevoia cunoașterii SALE și a cerințelor față de noi, rămași.
  Încă datori LUI și nouă în multe privințe, doar prin șuturi și alte nu prea ortodoxe căi. Ni se predau învățămintele trebuincioase și de ne prindem bine dacă nu, nu. Și vor urma poate altele ce le vom constata cît îs de potrivite învățării de SUS pentru jos. Omenirea ce nu-și cată de drum, încă aburită de nedreptatea ce nu ne aduce binele, ci nicăieri bine.
  Că unii au obținut rezultate notabile în condiții de criză și forță majoră. O fi, dar majoritatea nu-i așa și crizele-s, provocate și auto-provocate de om și nu ne duc mereu unde trebuie. Mai și eșuăm lamentabil de nu sîntem cum trebuie și-i greu tot așa.

2900.Ni-i necesară să mai putem fi și mai bine

  Cît de neînsemnați sîntem nu ne lăsăm de avem ocazia, ori ne-o creăm spre a ne înălța. Peste ceea ce eram și poate că încă sîntem, că-i greu să devenim altceva mai buni. Și împrejurările ni se par potrivnice înnoirii noastre înspre bine, util și frumos poate. Dar sprijin poate găsim în moralizarea noastră, EL asta și vrea de la noi cît mai corecți să fim. Între oameni, eventuali reținuți pînă ne vom mai învăța.
  Dorințele ne modelează de-s puternice și susținute continuu, schimbîndu-ne să ne îmbunătățim. Evitînd răul și urîtul din viață, chiar de eram obișnuiți a le da atenție, să ne facem că nu le mai vedem. O vreme pînă ne trece obișnuința greșită, abținerea e dificilă dar merge. Chiar de exagerăm, e singura exagerare care ne priește de-o ținem tot așa. Făcînd doar binele mereu cît vom mai fi.
  De rău și urît să nici nu ne mai amintim, nu-i de glumit ne trebuie schimbarea bună. Ni-i necesară să mai putem fi și mai bine să ne fie în toate cele ale vieții. Vom vedea și de El să ne interesăm a-L afla cît mai bine, deocamdată, vom mai vedea.