4417..Ducîndu-ne de nas.

  Parcă nu ne-ar dori binele, cunoașterea deplină, cît ni-i în drept, nu cine știe ce, față de EL și noi, natură și altele. Cîte sigur nu ni-s în competența noastră, așa încă limitați și neputincioși, delăsători și netrebnici în ceea ce contribuim la nelegiuirea. De toate felurile, prima-i necunoașterea SA și a noastră cît ni se cade, a naturii ajutătoare, pe lîngă noi sprijinindu-ne cît e în dreptul ei.
  Noi cu ale noastre toate, ne primejduim existența și așa necuviincioasă și de ne dorit SUS, lăsată o vreme să ne vadă. De ce sîntem capabili, nu părăsiți, ci observați atent, noi nu avem voie să știm ce și cum, ne trezim mereu neștiutori. Neputincioși în fața părăsirilor date cu toptanul, legate de pedepse, constrîngeri de toate felurile, prin noi înșine ori interpuși.
  Nu-i iertare, cum nelegiuirea, necredința, păgînismul îl tot propagă anapoda, ducîndu-ne de nas mereu fără de EL cu noi.

3874...Nu-i bine, dar așa sînt

  Credința de ai curajul ei mai ales înspre EL, e diferită de cît cred nu știu că nu am încercat altele. Nu m-am priceput și nici nu am vrut, nu am cutezat, chiar sub diverse imbolduri. Mai vechi și mai noi, au fost degeaba, am avut noroc și cu ateismul spațiului comunist. Forțînd un pic nota, că de se afla cele ce mi se petrec cu mine acuma, eram un client al pușcăriilor.
  Și nici priceput de restul religionarilor, un paria de ne integrat și-n necazuri cît vrei. Nu că am noroc, nimica nu-i întîmplare ci așa-s programat să fiu cum sînt. Rău e că nu prea știu bine ce se petrece și de ce trăiesc astea nepricepute încă corect. Ci așa într-o doară uneori la derută, parcă-s pe sîrmă, teleghidat nu știu de ce și asta e, vreau prea multe neîncetat, se vede treaba.
  Redescopăr lumea altfel, dar aveam lumea mea înainte de asta și-i praf, eu greșeam și nu mi se mai permite. Decît așa uneori pe sărite și-nvăț cum pot de regulă noul doar forțat, îndărătnic îs, nu-i bine, dar asa sînt.

2735.Să-I fiu ca la început, dar nu se mai poate

  De ești începător în relațiile cu EL, neștiindu-L bine atîta vreme, crezînd în cîte altele. Acum te hotărăști, să știi că față de mine, ai un enorm avantaj, ce mi l-aș dori acuma din nou. Să-I fiu ca la început, dar nu se mai poate, îs învechit oarecum și are alte cerințe și înlesniti cu mine. Că ție ca începător îți dedică înlesniri multe, mari și mărunte, să te apropie.
  Ulterior treci într-o altă clasă valorică și cerințele-s mai multe, din ce în ce și înlesnirile de alt nivel. Așteaptă de la tine, ai să vezi. În orice caz nu vei pierde ci în cîștig mereu, doar să nu întinzi coarda. Și EL te înștiințează de ce trebuie să mai faci și cum, ca să fii în termenii LUI. Mai e ceva, începător cu încredere mare în EL, ți se întoarce multă atenție ca să-L urmezi.
  Și ulterior încet, încet, de nu erai cum trebuia ca om între oameni și altele necorespunzătoare. Trebuie să ți le revizuiești în bine și să te schimbi cum trebuie. Că nu-i încotro, vei vedea și altă viață vei avea, în general ești alt om și vei privi lumea cu alți ochi. Și ea pe tine, mirată! Nu prea sînt ca tine, cu EL înțeles.

2528.Ni se pare că-i complicată omenirea, aiurea

  Aceste plăți, pedepse, încercări să se vadă cum reacționăm fiecare, îs o vreme. După ce expiră timpul urmează altele, diferite pentru fiecare din noi în timp și spațiu. Ni se pare că-i complicată omenirea, aiurea, așa sîntem făcuți. Cît poate duce informatica CER-ului, desăvîrșită să nu-i scape nici un detaliu. Cobaii-elevi pentru cei de SUS, aici jos pe Pămînt, destul de sofisticați și noi la rîndul nostru în devenire.
  Cam ca EI, în viitor cînd vom mai evolua cum trebuie și tot așa înspre CEVA. Ce-l vom afla cu vremea, dar momentan să ne scăpăm de neputințele actuale. Moralizîndu-ne și în bine, ca să fim și noi ca EI, măcar începutul să-l facem că va urma altele și altele. Cunoașterea SA, Șeful, Dumnezeu Tatăl Ceresc, E ceva ce nu știu.
  Lume LUI în aflare cu timpul, dar să ne scăpăm de nedreptele religii. Și doar de EL să știm cît se va putea vom afla, dar să devenim oameni adevărați între noi și cu EL.

2524.De asta e bine mereu să ne ferim spatele

  Uneori ne temem de ceva ce simțim că-i iminent, neapărat va urma. Cu groază ni-l închipuim că ne va primejdui viața și altele legate de ea. Dar mereu și-i lucru aflat în timp, există totdeauna o și mai mare nenorocire ce n-o știm, pîndindu-ne.  De asta e bine mereu să ne ferim spatele, printr-o căutare să-I fim ascultători. Urmîndu-I cererile care nu ne duc la rele, ci la bune pentru noi și familia noastră.
  Și în continuare în timp EL ne va acorda protecția necesară, conlucrînd în continuare. Cum e nevoie aflînd în timp ce și cum e de făcut, de obicei binele și utilul. Nouă și celorlalți, căutîmdu-I LUI ce ne cere să-I îndeplinim, că-i greu, o fi. Dar altă soluție în așa lume nedreaptă și supusă LUI, dar inconștientă, nu-i. Că cei ce nu-L știu și nu-L urmează au necazuri mereu ca și noi cînd nu-L respectam.
  Și-i o legătură ce trece peste timp. Ca și-ntre oameni, o dată stabilită o legătură de afecțiune trece peste vreme nealterată. Durabilă ca orice realizare deosebită ce se menține bătînd timpul, ducînd știre despre ea în vreme.

2256.Cum trebuie să devenim ca să reușim în viață

  Dumnezeu Cel Viu adică răspunde pe lîngă altele, ce nu ni le închipuim corect. Și de noi, vii, Singurul din CER Responsabil cum trebuie să devenim ca să reaușim în viață și după aceea.
  Să nu proslăvim lumina soarelui, că-i un astru ca sumedenie de alții din Universul SĂU. Ci doar pe EL, ca pe Singurul Dumnezeu, Unicul din CER, altul nu-I. Doar nedrepții au, cîți închipuiți morți și necurați zei, ce nu le fac nimica bun. De nu se-ndură EL și de ei uneori.
   Omul se zice că de plumb are nevoie, nu de aripi, că prea lesne se înalță. Dar nu cum trebuie ci-n nedreptăți ce par înălțătoare și-s înspre străfundurile nedreptății. Că îndreptarea n-o știu și fug de morală și de cunoașterea LUI, ci doar josnicia. Hîdă și rea, urîtul și fărădelegea, frica și moartea ce amenință pe cei fără EL .