3874...Nu-i bine, dar așa sînt

  Credința de ai curajul ei mai ales înspre EL, e diferită de cît cred nu știu că nu am încercat altele. Nu m-am priceput și nici nu am vrut, nu am cutezat, chiar sub diverse imbolduri. Mai vechi și mai noi, au fost degeaba, am avut noroc și cu ateismul spațiului comunist. Forțînd un pic nota, că de se afla cele ce mi se petrec cu mine acuma, eram un client al pușcăriilor.
  Și nici priceput de restul religionarilor, un paria de ne integrat și-n necazuri cît vrei. Nu că am noroc, nimica nu-i întîmplare ci așa-s programat să fiu cum sînt. Rău e că nu prea știu bine ce se petrece și de ce trăiesc astea nepricepute încă corect. Ci așa într-o doară uneori la derută, parcă-s pe sîrmă, teleghidat nu știu de ce și asta e, vreau prea multe neîncetat, se vede treaba.
  Redescopăr lumea altfel, dar aveam lumea mea înainte de asta și-i praf, eu greșeam și nu mi se mai permite. Decît așa uneori pe sărite și-nvăț cum pot de regulă noul doar forțat, îndărătnic îs, nu-i bine, dar asa sînt.

2142.Cu spatele la perete să-L căutăm

  Dintotdeauna EL ne-o tot încercat în diverse feluri să ne vadă cum reacționăm. Dar cu suferințele în deznădejdii fără ieșire, mai mereu, căutînd să ne determine astfel. Să I ne adresăm, apropiindu-ne mai cu speranțe de mai bine, constrînși de nevoi. Și astfel cu spatele la perete, să-L căutăm, cerîndu-I iertare de se putea primi.
   Fiind imediat iertat și dezlegat de necazuri, ori de-s mai adînci și EL pretinzînd. Cîte și mai cîte altele cereri și speranțe în căutarea LUI cu adevărat sinceră, ce în timp. Își va dovedi puterea de dezlegare a zăgazului Divin înspre ceea ce omul dorește.

   Se vede că L-o impresionat uneori dăruirea dezinteresată a unora în fața morții. Alegînd-o fără crîcneală, cu toate că puteau s-o evite, doar pentru a înfrunta maximul. Posibil, viața, oferta Divină, dacă în fața Divinității nu s-o priceput a sta cum se dorea. Își depuneau cu onoare darul, așa cum era, mai curat ori nu, dar cu curaj. Și astfel de fapte au fost o constantă a istoriei, omenirea pricepîndu-se și la astfel de înălțări. Pe lîngă josnicia de care-i capabilă mereu, prin majorități nedemne. Tot la fel de mult timp.