4340..Cît sîntem.

  Nu oricine și reușește să-și aibă propriu mijloc auto cu care să umble pe unde dorește și cînd dorește, e mai încă destul de dificil. În țara noastră atît de vitregită de noi înșine și de alții cît nici nu gîndim, dar constatăm că ne bate Dumnezeu că nu-L băgăm în seamă. Cum ne pretinde și avem de tras verzi și uscate, verzi am vrea noi să fim mereu, dar tot la cheremul SĂU ajungem.
  Și-i bai că-L nesocotim, unii mai nedumeriți zic că ei au religia pe care o urmează, dar e cu EL? Sigur nu, că pe aici acest obicei nu-i încă întîlnit așa tam-nisam, ci doar înstrăinările de EL și Lumea LUI și noi alandala. Pe minciuni și nelegiuire tot mereu de-i vai de steaua noastră la o adică plătind peșin de nu ne mai vedem, năuciți ne mai știind adevărul și dreptatea SA.
  Cu noi, că-I în legătură cu noi mereu a ne comporta cumsecade alăturea nemijlocit, deocamdată, de EL cît sîntem.

4121...Nu vrea să se mai implice, oare?

  E tare dificil a-L pricepe, E mai degrabă pus să ne puie la punct, în părăsiri. Și urmate de necazuri, decît să ne îndrumeze mai insistent cum considerăm noi că-i firesc. Asta e nu sîntem pe aceiași lungime de undă cu EL și nu-L știm, nici nu vrea să-L știm. Ascuns, numai pe a LUI într-ale LUI oarecum de cînd E și noi așa de curînd răsăriți îI creem inconveniente.
  Dar nu le putem ghici, ci dorim certitudini, legi clare, ferme și îndrumări pe măsură. Că-n CER și asta-i grav o pătruns nelegiuirea oamenilor și EL dorește tot noi vinovații de așa înstrăinări. Să-I facem curat întîi pe Pămînt, sub inițiativa noastră, dar eu consider fără sprijinul SĂU. Nu vom reuși mai nimica de capul nostru în spiritualitate, se și vede de ce sîntem în stare.
  Neghiobii ce-s în fața SA sub plată de cînd lumea și atîta, nu vrea să se mai implice, oare?

3443.De izbeliște cu noi în necurățeniile înfloritoare pe Pămînt

   Nu știu cum să-ncep, e dificil cum ne ia EL și ne sucește prin cîte încercări. Doar om pricepe ce-i cu noi și mai ales cu EL și noi într-o conlucrare care-i greu de aflat cum trebuie. Vrea și nu vrea să se-ncurce cu noi, noi așa neputincioși, pretențioși, nedemni. Nesinceri și de sîntem sincerii cu greu ne și îndreptăm între noi și-n fața SA.
  Aici e aici în fața SA, e încercarea vieții pentru noi cei de azi, nu-L putem afla cum trebuie. S-o ascuns de noi vreme multă și acuma înstrăinați majoritatea covîrșitoare nu-L dibuim. Și nici nu se prea lasă, ne tot încearcă de putem fi mai întîi oameni între oameni cu adevărat. Și pe urmă să-I dăm de capăt, ne împiedică nedreptatea făcută LUI și nouă, necurățenia din religiile lumii.
  Atîta-I LUI de greu să ne abordeze, că se cam lasă păgubaș, de izbeliște cu noi în necurățeniile înfloritoare pe Pămînt.

3266.Ni-s deschise larg posibilități mereu doar să ne preocupăm corect și demn de ele, firesc date

   Ce-i mai ușor să fii om sau orice altă vietate, terestră, că altele nu știm? E ușor orice vietate, că omu-i diferit, total în alți parametri trăiește și complicată viață dorește. Vietatea se mulțumește cu cît pricepe, are și ea secretele ei, dar ansamblul ei e net inferior omului. Complexitatea trupului, gîndirii nesfîrșite, oarecum, spiritul dat și nu prea la îndemîna noastră.
  Îl știm oarecum nu-l vizualizăm, ci doar unii mai deosebiți, restul ni-l imaginăm doar. Știm din auzite, că-i de factură Divină, ca și gîndirea, adica ceva ce ne depășește și pace, nu-L pricepem. Ni-i oprit cunoașterii de cînd lumea și așa-i și azi, zic și mă limitez, nu merităm încă, oare? E numai atîta, ori ni-s altele în cale și nu le bănuim măcar, nici nu ne batem capul dintotdeauna.
  Destule și prea destule avem de aflat încă în lumea ce-o formăm cu celelalte pe Pămînt și avem încă de învățat. Ni-s deschise largi posibilități mereu doar să ne preocupăm corect și demn de ele, firesc date.