1562.Cu EL alăturea nu avem încotro

  Nu ne suportăm unii pe alții, așa de nedrepți sîntem. A, că ne moralizăm, adică ne învățăm a fi ușă de biserică în fapte și vorbe, dar în minte e carambol. Nu ne convine chiar orice-i lege morală și-o ținem în noi, mocnită nemulțumirea. Doar EL, știindu-I Baza vieții, bine și cu interes căutînd să-L pricepem, ne domolește. E ceva ce nu ne explicăm, chiar la fix, dar e o schimbare în bine, atunci în fața SA.
   Și așa rămînem și încă ne îmbunătățim continuu, cu EL alăturea, nu avem încotro. Și așa consider că se va petrece în timp cu toții, transformarea în ceea ce dorește de la noi.
  Și mai e ceva foarte important, îndreptîndu-ne și în bine cunoscîndu-L corect. Se mai petrece ceva, de altfel cu neputință, și nedrepții știu, nu te mai părăsește, ci te apără. Adio suferințe, boli și alte necazuri, ești în alți parametri existențiali, cum n-ai visat. Și-ți dai bine seama, după ce-ți trece perioada de grație, cînd ești mai lăsat în voie.
   Cădere spirituală, nu ai cum să mai ai, cînd ai Baza vieții, cunoscută cum vrea EL. Și-n timp tot mai cunoscută desăvîrșindu-te. Încă multe nu-s cum trebuie cunoscute, dar în timp ne vom dumiri și singuri cu ajutorul SĂU.
   Imagini în care martori neputincioși sîntem față de bolnavi incurabili. Și căderi spirituale dezastroase pentru unii și alții, cum sînt încă multe azi. Nu vor mai fi, nu hodoronc-tronc, ci-n timp, depinzînd de noi cum ne dezmeticim cum trebuie. Și-n conlucrare cu EL și Lumea LUI.
  Nu-s așa de nepricepuți nici nedrepții spirituali, știu c-au încurcat borcanele în privința SA. Nu știu cum s-o dreagă. De-ar mai veni EL odată, ca acum 77 de ani, sigur nu-I vor mai greși și se vor mobiliza exemplar în îndreptarea cerută. Și nu numai ei vor fi atenți la EL, mai acătării, ci lumea-ntreagă. Ori eu îs prea încrezător, și nedrepții nu vor da așa repede bir cu fugiții, sau schimbîndu-se?

1410.Să nu-ţi fie frică de moarte

   Nu-i adevărat şi-nainte, adică în atichitate EL era altfel, era tot legat de legile binelui, nu era capricios ci drept şi energic. Ne cere să ne moralizăm mai înainte de a lua legătura cu EL. Ca şi cînd sîntem contaminaţi cu cine ştie ce maladie incurabilă, imoralitatea şi facerea răului, ce ni-s în lume azi probleme de căpătîi lumeşti. Să ne debarasăm de ele cît mai complet şi apoi să-L recunoaştem cum E EL adevărat Corect.
   Inteligenţa e de dorit împreună cu bunătatea şi bunul-simţ, altfel e degeaba şi fără rost, rateu uman. Şi să fie expusă cînd e cazul, nu ostentativ că oboseşte mai rău ca incultura. Ci aşa episodic, discretă şi să fie căutată, că-i interesantă la nevoie doar.
   Nu ştiu ce inepţie e şi asta, să nu-ţi fie frică de moarte, cine omul, dar ce e el, supraom cumva, ori ce? Cînd eşti nedrept şi nici nu-L ştii, după un timp doar SUS ştiut ţi se pune-n cîrcă teama de suferinţe şi de moarte. Şi o trăieşti te inhibă, nu-i aşa de florile mărului, o ai ori nu. Cu EL nu-i de glumit de nu eşti cum trebuie. Totul se plăteşte cînd te părăseşte că-I greşeşti. Trebuie grabnică, măcar grăbită schimbare înspre bine şi cu bun-simţ şi restul cum te vrea, vei afla.
   Chiar şi cei mai straşnici dintre noi îs pînă la urmă doar oameni şi-s reduşi de se scormoneşte la unele lucruri banale. Dar să se ştie că-s deosebiţi prin ceea ce au ieşit în relief mai deosebit, ajutîndu-ne pe toţi să progresăm oarecum. Prin ceea ce-s deosebiţi în bine şi util tuturora faţă de ceilalţi cumva. Şi să ne ferim a fi imorali şi scandalagii prin arătarea cu degetul defecte umane totuşi la ce-i mai răsăriţi ca noi. Invidia, nu-i o calitate.
   Să ne împopoţonăm cu o credinţă, chiar şi în EL, cea adevărată, e posibil în timp, dar imediat să-i alipim comportarea morală, că singură răceşte. Şi nu-i uşor de a te cunoaşte pe tine, că asta se cere îndreptarea ta cît mai completă şi corectă şi înfăptuirea doar a binelui cît vei mai exista.
   Şi-n nedreptele religii se cer multe şi mărunte şi-i degeaba osteneala, că în faţa SA, valorează de nu sînteţi măcar moralizaţi bine, doar cît o ceapă degerată. Cît te-ai crede de sfînt şi preasfinţit, aiureli de nedrepţi cu vise străine de Lumea LUI. Părăsindu-i vin nevoile peste ei ca la orice ordinar simplu şi ne pretenţios nevoie mare.