EL E singurul îndreptățit a se răzbuna, noi nu niciodată, nici cu vorba să nu ne facem dreptate, așa-i zicerea de SUS. Chiar de ne privesc unele și altele din viața ce-o tot ducem pe Pămînt, nu avem voi, ci apelăm la EL și așteptăm cînd se va împlini datul. Vom trăi și vom constata ce și cum, de unele aflînd cu mare mulțumire, chiar peste așteptările noastre uneori.
Se afișează postările cu eticheta doar EL. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta doar EL. Afișați toate postările
sâmbătă, 11 ianuarie 2014
4244..Asta E.
EL E singurul îndreptățit a se răzbuna, noi nu niciodată, nici cu vorba să nu ne facem dreptate, așa-i zicerea de SUS. Chiar de ne privesc unele și altele din viața ce-o tot ducem pe Pămînt, nu avem voi, ci apelăm la EL și așteptăm cînd se va împlini datul. Vom trăi și vom constata ce și cum, de unele aflînd cu mare mulțumire, chiar peste așteptările noastre uneori.
duminică, 10 februarie 2013
2912.Ți se dau în schimbul loialității tale față de EL
Ne-am cam irosit vremea și oricînd de nu ne dezmeticim corect, de EL simțit. Adică sinceri în fața LUI fără alte preavize, direct, simplu și oricînd nu-i nici tîrziu nici devreme. Cînd te simți pregătit, cu cît mai repede cu atît mai bine, te poți îndrepta în viață cumsecade. Nu în pripă, beneficiind de multe ce ți se dau în schimbul loialității tale față de EL.
luni, 14 ianuarie 2013
2745.Că-I călcăm poate pe urme, doar EL ne-o făcut
Să ne pregătim cum ne dorește ca să-L urmăm și să nu-I mai greșim cît vom mai fi. Pe aicea și-n alte părți cum va fi treaba ce e de făcut, aflînd atunci.
marți, 8 ianuarie 2013
2708.Și-au dat mîna și nu-L consideră Venit
Pînă una-alta EL E Creatorul întregii lumii și face ce dorește și va demonstra acestea. Cînd va considera necesară din nou și atunci cred că-și va lua altfel de măsuri. Ca să nu mai poată fi contestat atîta, ci urmat și îndreptățit cumsecade.
sâmbătă, 1 decembrie 2012
2481.Nu știu, doar EL știe ce și cum va fi
Știindu-L bine Cine E, nu cîți nechemați, în care neisprăviții își pun speranțe deșarte lor și acelora ce-i urmează gură-cască. Și nici să fim mîndri de noi înșine mult peste firescul omului cumsecade, că-L supărăm. Deci fiind corect, să fim pînă la capăt, adica și pentru noi înșine, ne făcîndu-ne singuri rău, tocmai în fața SA. Mîndri nevoie mare, de nu ne ajunge nimeni la nas și părăsiți, de nu ne îndreptăm, plătim.
miercuri, 3 octombrie 2012
2089.Ce trebuie să facă respectivii ori cei apropiați
Făcînd dovada că-L știu corect, cu EL în direct, sinceri și simplu, cum îs ei ne complicați. Nu cu cîte reluări impersonale, ci cu cuvintele lor în fața SA să se regăsească convingător cît pot. Sigur în timp cu răbdare vor fi ascultați, primind confirmarea, mult dorită. Ulterior se vor obișnui c-o viață, ce nu au cunoscut-o mai înainte.
duminică, 23 septembrie 2012
2027.Nu ni-i disponibil încă și nu știu cînd va fi?
Adevărul ne face liberi, dar cine-l știe? Doar EL, că noi o batem pe loc de cînd sîntem. Și nu aflăm decît fărîmituri, din cînd în cînd și mare brînză nu facem, mă refer la EL. Adevărul LUI și al nostru în legătură cu EL și Pămîntul și universul, etc. Nu ni-i disponibil încă și nu știu cînd va fi? Deocamdată sîntem nedrepți și fără EL și bine prin lume și ne vrea schimbarea, ce n-o dibuim încă defel.
Că ne considerăm liberi la rele și urîte vorbe și fapte, se poate și consecințele. Le simțim, fără să ne vie mintea la loc, cu necazuri și moartea, neînțelegîndu-ne rostul în lume.
Nu vrem să-L știm, ne sustragem voinței LUI de a ne îndrepta, ni-I indiferent. ÎL ignorăm cam dintotdeauna și acuma în continuare la fel, chiar de plătim. Noi și ai noștri, nu ne sinchisim, că nu-i un interes corect față de noi înșine și viață, EL și Pămînt.
Cînd va veni vremea, nimic nu va conta decît să ne îndeplinim menirea dată de SUS. Așa de altfel vom fi și ne vom comporta ca atare, cred fără tăgadă înspre țelul . Ce încă nu-l știm, dar atunci ni se va dezvălui cu timpul, schimbîndu-ne.
Că ne considerăm liberi la rele și urîte vorbe și fapte, se poate și consecințele. Le simțim, fără să ne vie mintea la loc, cu necazuri și moartea, neînțelegîndu-ne rostul în lume.
Cînd va veni vremea, nimic nu va conta decît să ne îndeplinim menirea dată de SUS. Așa de altfel vom fi și ne vom comporta ca atare, cred fără tăgadă înspre țelul . Ce încă nu-l știm, dar atunci ni se va dezvălui cu timpul, schimbîndu-ne.
marți, 18 septembrie 2012
1996.În derivă și numai cu EL de vor putea rezolva
Că se dorește un nou Ezdra și atunci în Ierusalem să fie numai ce-i confirmați puri în fața LUI. Și de nu încap și-n alte asemenea orașe alese cu acordul SĂU nemijocit să locuiească. Iar restul nu-s dați afară din țară, ci că caute îndreptarea cum va hotărî doar EL prin acel nou Ezdra. Și-n timp un Templu cum nu s-o mai văzut, e cale lungă și sigur se va găsi soluția optimă LUI și lor.
duminică, 26 august 2012
1859.Cum trebuie să fim și nu sîntem, dar ne dezmeticim
EL are grijă să ne învrednicim cînd va fi timpul acela în care să-L știm corect. Și îndreptați între noi cu bine, astfel ca veacul nu de mult început și încă mult timp de acuma înainte. Doar EL știind, s-o mai ducem, dar de astă dată în conformitate cum trebuie. Să fim și încă acuma nu sîntem, dar în timp ne vom dezmetici cum e nevoie. Să fim corespunzători din toate punctele de vedere, cum se vrea de SUS.
Trebuie să trecem doar la fapte și vorbe bune, fără a spera, ci direct cum trebuie să fim. Deci fără multă tăgadă și socoteli, se zice. Chiar de nu reușim, să perseverăm în a munci în direcția dorită. Că-n timp ne vom dobîndi realizarea mult dorită și mulțumirea s-o serbăm și cu EL împreună cu noi.
Și astfel după reuțite să fim catalogați, nu după eșecuri, care ne pierd. Ci să fim un cîștig mereu și pentru alții, nu o piedică. Imbolduri de bine și util chiar și de frumos de se poate și-n aflarea LUI corectă. Nu ca un ultim fapt ci primul și cel mai important, dar are încă piedici multe acest fapt.
Așa-i încă lumea condusă nedrept pentru EL și noi, fiind fără EL avem necazuri mereu. Și plătim de cînd ne știm și nu conștientizăm defel, ci încăpăținați în nedreptatea asta. Nu ne dorim încă aflarea SA corectă, ci încă abureala-i la loc de mare cinste. Și părăsiți de EL, plătim cu toții fără deosebire toată lumea.
Așa-i încă lumea condusă nedrept pentru EL și noi, fiind fără EL avem necazuri mereu. Și plătim de cînd ne știm și nu conștientizăm defel, ci încăpăținați în nedreptatea asta. Nu ne dorim încă aflarea SA corectă, ci încă abureala-i la loc de mare cinste. Și părăsiți de EL, plătim cu toții fără deosebire toată lumea.
miercuri, 4 iulie 2012
1620.Avem probleme inexplicabile și nedorite
Viața adevărată sigur nu știm ce e, e ceva în viitor, cine va junge va afla. E ceva cum e programarea de SUS, făcută încă de la facerea noastră. Cine știe doar EL de cînd pînă cînd și cu ce urmări în Universul SĂU. Încă nu știm mai nimica că nici nu-L dorim a ști corect și nici nu-L ascultăm. De asta și avem atîtea probleme inexplicabile și nedorite în viață și nu știm ce vrem și cum vrem.
Ne părăsește sătul de nedretatea din noi expusă, rușinat de așa creații de care nu-I mîndru. Are responsabilitate asupra noastră, să ne scoată la un liman SUS știut, jos nu-l merităm a ști. Cînd ne părăsește cu gînd că luînd-o pe cocoașă ne vom mai îndrepta. Nu totdeauna reușim ce dorește de la noi, de regulă nu. De mai are speranțe de revenirea la o existență mai acătării, mai ne apără un timp.
Ne căinăm de moarte, ce-o fi că nu ne-o dorim și ne încurcă viața sub amenințarea sa. E o sperietoare a SA să ne vină mintea la cap și de încălecăm pe acest cal bălan, adio viață. E fără știri printre vii de cum o fost și este acolo, necurații(morții) nu au voie pe aici și noi pe acolo. Că mai sînt excepții ce ne derangează, nu să știm, ci tot să ne sperie în virtutea a ce vrea EL cu îndreptarea noastră.
Formele necurate ce au permisiunea să ne facă zile fripte, nedrepții le zic în fel și forme. Dar pe alăturea că nu știu și nici nu vor să știe adevărul lor. Ducîndu-vă în eroare. Acele vizite nedorite îs punctuale pedepse cînd ești părăsit că nu vrei îndreptarea.
Și acolo existența-i dificilă în îndreptarea ce nu ai făcut-o aici, o ai de continuat acolo. Moartea-i suprema pedeapsă aplicată unora nedrepți, cînd nu-i chip cu ei să-și revină. Că-s numai de astea cam toate, e de așteptat cu așa nedreptate de secole numeroase. Și de cînd lumea, un pic mai în cunoștință mai înainte mai mulți.
Adică îL știau și respectîndu-L și îndreptați altă viață aveau și dincolo la fel.
Ne părăsește sătul de nedretatea din noi expusă, rușinat de așa creații de care nu-I mîndru. Are responsabilitate asupra noastră, să ne scoată la un liman SUS știut, jos nu-l merităm a ști. Cînd ne părăsește cu gînd că luînd-o pe cocoașă ne vom mai îndrepta. Nu totdeauna reușim ce dorește de la noi, de regulă nu. De mai are speranțe de revenirea la o existență mai acătării, mai ne apără un timp.
Ne căinăm de moarte, ce-o fi că nu ne-o dorim și ne încurcă viața sub amenințarea sa. E o sperietoare a SA să ne vină mintea la cap și de încălecăm pe acest cal bălan, adio viață. E fără știri printre vii de cum o fost și este acolo, necurații(morții) nu au voie pe aici și noi pe acolo. Că mai sînt excepții ce ne derangează, nu să știm, ci tot să ne sperie în virtutea a ce vrea EL cu îndreptarea noastră.
Formele necurate ce au permisiunea să ne facă zile fripte, nedrepții le zic în fel și forme. Dar pe alăturea că nu știu și nici nu vor să știe adevărul lor. Ducîndu-vă în eroare. Acele vizite nedorite îs punctuale pedepse cînd ești părăsit că nu vrei îndreptarea.
Și acolo existența-i dificilă în îndreptarea ce nu ai făcut-o aici, o ai de continuat acolo. Moartea-i suprema pedeapsă aplicată unora nedrepți, cînd nu-i chip cu ei să-și revină. Că-s numai de astea cam toate, e de așteptat cu așa nedreptate de secole numeroase. Și de cînd lumea, un pic mai în cunoștință mai înainte mai mulți.
Adică îL știau și respectîndu-L și îndreptați altă viață aveau și dincolo la fel.
sâmbătă, 30 iunie 2012
1605.Fugim de răspunderea cunoașterii responsabile
Ni-i teamă de viață să o înfruntă că n-o cunoaștem, doar EL o știe, noi niciunul încă. EL și Lumea LUI au proiectat-o demult și ne-o pus-o la dispoziție, în anumite condiții. Trebuie să evoluăm în anumiți parametri în timp și spațiu bine determinat. Să căpătăm anumite cunoștințe și aplicîndu-le, îmbunătățindu-ne viața. Și comportări pe măsură în cerințe de SUS, în condițiile noastre în timp.
Nu ne complicăm cu existența și întrebările vieții, ascunzîndu-ne în muncă și iar muncă. Fugim de răspunderea cunoașterii responsabile, ce-o lași pe alții să ți-o servească. Că tu nu te complici, nu vrei să-ți bați capul cu lucruri ce te obosesc, nu le ai cu de astea. Ori concursuri de împrejurări ce te împiedică și nu insiști, poate ca alții.
Nesiguranța unei iresponsabile familii, care-și crește copii la voia întîmplării. Fiece o fi, nu ne băgăm, crească cum vor, liberi și de capul lor. Și în timp se miră că-s imorali și nedrepți porniți pe rele și urîte fapte. Cu consecințe din partea SA, părăsiri peste familia respectivă și necazuri și vieți scurtate. Ca eșecuri pentru încercările SALE asupra unora ce nu-s demni de încrederea SA.
Deci ni se cere implicare în gestionarea corectă a educației odraslelor, în spiritul bunului-simț și înspre bine și cunoscîndu-L. Și nu oricum ci foarte responsabili și interesați să fie cum trebuie, exigență maximă. Nu teroare ci o înțelegere pedagogică corectă a ceea ce trebuie cu rezultatele scontate. Fără a renunța, că-i bai în fața SA, cît existăm răspundem de ei.
Pentru că nedrepții și iresponsabilii cred că dintr-o copilărie fricită pot rezulta. Ori oameni cumsecade ori lichele. Ne avînd nici un control responsabil asupra copiilor, e și cazul, și-s de compătimit. Că-s părăsiți de EL și o încurcă urît, ratînduși viața pe mîna lor nedreaptă LUI și nouă.
Spiritele false, imorale, nedrepte, înrăite nu pot se crede, ajunge pe culmi. Ba da într-o societate nedreaptă, orice-i posibil, ca la noi și în alte zări aiurea făurite. În societăți așezate pe baze corecte, ale bunului simț, civilizate și doar înspre bine mereu, e imposibil prostia, incompetența și nedreptatea să parvină.
Nu ne complicăm cu existența și întrebările vieții, ascunzîndu-ne în muncă și iar muncă. Fugim de răspunderea cunoașterii responsabile, ce-o lași pe alții să ți-o servească. Că tu nu te complici, nu vrei să-ți bați capul cu lucruri ce te obosesc, nu le ai cu de astea. Ori concursuri de împrejurări ce te împiedică și nu insiști, poate ca alții.
Nesiguranța unei iresponsabile familii, care-și crește copii la voia întîmplării. Fiece o fi, nu ne băgăm, crească cum vor, liberi și de capul lor. Și în timp se miră că-s imorali și nedrepți porniți pe rele și urîte fapte. Cu consecințe din partea SA, părăsiri peste familia respectivă și necazuri și vieți scurtate. Ca eșecuri pentru încercările SALE asupra unora ce nu-s demni de încrederea SA.
Deci ni se cere implicare în gestionarea corectă a educației odraslelor, în spiritul bunului-simț și înspre bine și cunoscîndu-L. Și nu oricum ci foarte responsabili și interesați să fie cum trebuie, exigență maximă. Nu teroare ci o înțelegere pedagogică corectă a ceea ce trebuie cu rezultatele scontate. Fără a renunța, că-i bai în fața SA, cît existăm răspundem de ei.
Pentru că nedrepții și iresponsabilii cred că dintr-o copilărie fricită pot rezulta. Ori oameni cumsecade ori lichele. Ne avînd nici un control responsabil asupra copiilor, e și cazul, și-s de compătimit. Că-s părăsiți de EL și o încurcă urît, ratînduși viața pe mîna lor nedreaptă LUI și nouă.
Spiritele false, imorale, nedrepte, înrăite nu pot se crede, ajunge pe culmi. Ba da într-o societate nedreaptă, orice-i posibil, ca la noi și în alte zări aiurea făurite. În societăți așezate pe baze corecte, ale bunului simț, civilizate și doar înspre bine mereu, e imposibil prostia, incompetența și nedreptatea să parvină.
miercuri, 20 iunie 2012
1562.Cu EL alăturea nu avem încotro
Nu ne suportăm unii pe alții, așa de nedrepți sîntem. A, că ne moralizăm, adică ne învățăm a fi ușă de biserică în fapte și vorbe, dar în minte e carambol. Nu ne convine chiar orice-i lege morală și-o ținem în noi, mocnită nemulțumirea. Doar EL, știindu-I Baza vieții, bine și cu interes căutînd să-L pricepem, ne domolește. E ceva ce nu ne explicăm, chiar la fix, dar e o schimbare în bine, atunci în fața SA.
Și așa rămînem și încă ne îmbunătățim continuu, cu EL alăturea, nu avem încotro. Și așa consider că se va petrece în timp cu toții, transformarea în ceea ce dorește de la noi.
Și mai e ceva foarte important, îndreptîndu-ne și în bine cunoscîndu-L corect. Se mai petrece ceva, de altfel cu neputință, și nedrepții știu, nu te mai părăsește, ci te apără. Adio suferințe, boli și alte necazuri, ești în alți parametri existențiali, cum n-ai visat. Și-ți dai bine seama, după ce-ți trece perioada de grație, cînd ești mai lăsat în voie.
Cădere spirituală, nu ai cum să mai ai, cînd ai Baza vieții, cunoscută cum vrea EL. Și-n timp tot mai cunoscută desăvîrșindu-te. Încă multe nu-s cum trebuie cunoscute, dar în timp ne vom dumiri și singuri cu ajutorul SĂU.
Imagini în care martori neputincioși sîntem față de bolnavi incurabili. Și căderi spirituale dezastroase pentru unii și alții, cum sînt încă multe azi. Nu vor mai fi, nu hodoronc-tronc, ci-n timp, depinzînd de noi cum ne dezmeticim cum trebuie. Și-n conlucrare cu EL și Lumea LUI.
Nu-s așa de nepricepuți nici nedrepții spirituali, știu c-au încurcat borcanele în privința SA. Nu știu cum s-o dreagă. De-ar mai veni EL odată, ca acum 77 de ani, sigur nu-I vor mai greși și se vor mobiliza exemplar în îndreptarea cerută. Și nu numai ei vor fi atenți la EL, mai acătării, ci lumea-ntreagă. Ori eu îs prea încrezător, și nedrepții nu vor da așa repede bir cu fugiții, sau schimbîndu-se?
Și așa rămînem și încă ne îmbunătățim continuu, cu EL alăturea, nu avem încotro. Și așa consider că se va petrece în timp cu toții, transformarea în ceea ce dorește de la noi.
Și mai e ceva foarte important, îndreptîndu-ne și în bine cunoscîndu-L corect. Se mai petrece ceva, de altfel cu neputință, și nedrepții știu, nu te mai părăsește, ci te apără. Adio suferințe, boli și alte necazuri, ești în alți parametri existențiali, cum n-ai visat. Și-ți dai bine seama, după ce-ți trece perioada de grație, cînd ești mai lăsat în voie.
Cădere spirituală, nu ai cum să mai ai, cînd ai Baza vieții, cunoscută cum vrea EL. Și-n timp tot mai cunoscută desăvîrșindu-te. Încă multe nu-s cum trebuie cunoscute, dar în timp ne vom dumiri și singuri cu ajutorul SĂU.
Imagini în care martori neputincioși sîntem față de bolnavi incurabili. Și căderi spirituale dezastroase pentru unii și alții, cum sînt încă multe azi. Nu vor mai fi, nu hodoronc-tronc, ci-n timp, depinzînd de noi cum ne dezmeticim cum trebuie. Și-n conlucrare cu EL și Lumea LUI.
Nu-s așa de nepricepuți nici nedrepții spirituali, știu c-au încurcat borcanele în privința SA. Nu știu cum s-o dreagă. De-ar mai veni EL odată, ca acum 77 de ani, sigur nu-I vor mai greși și se vor mobiliza exemplar în îndreptarea cerută. Și nu numai ei vor fi atenți la EL, mai acătării, ci lumea-ntreagă. Ori eu îs prea încrezător, și nedrepții nu vor da așa repede bir cu fugiții, sau schimbîndu-se?
Etichete:
Baza vieții,
carambol,
căutîndu-L să-L pricepem,
doar EL,
fapte și vorbe,
în fața SA,
lege morală,
moralizăm,
ne domolește,
nedrepți,
suportăm,
unii pe alții
sâmbătă, 9 iunie 2012
1526.Dezmeticiţi înspre adevăr
Să nu ne încruntăm măcar cînd vedem că nu sîntem receptaţi de ceilalţi. De fapt şi ei, vorbim în vînt cam toţi. Nu ne interesează experienţele trăirile celorlanţi. Ci numai noi înşine cu ale noastre ce ne cuprind ne mai fiind loc pentru alţii în gîndul nostru. Unele învăţăminte rămîn netransmisibile mult timp pînă cineva ce-i mai breaz ca alţii şi rupe tăcerea surdă multora şi reuşeşte să se facă auzit. În domenii de larg interes public şi nu numai. Deci nu ne credem unii pe alţii.
Nu-L credem nici pe EL, cu toate c-o venit aici acum 77 de ani şi ne-o îndrumat, dar degeaba, sîntem de ne urnit. Pironiţi în nedreptatea noastră fest înrăită şi şmecheroasă doar în urîte şi imorale înfăptuiri. De spiritualitate nici vorbă nu-i, nu ne încumetăm mai niciunul în aşa dificilă intreprindere. Unii ce-şi zic că-L slujesc şi ne avînd darul credinţei şi nici a altora spirituale vrednice în acele locuri. Şi de le capătă alţii nu de-al lor, îi apostrofează între oameni cu denumirea de vrăjitori, să-s capabili de vederi cu duhul. Şi înalte spiritualităţi de care cei din cler nu-s că-s nedrepţi şi din invidie nedrepţii, îşi dau arama pe faţă.
În timpul suferinţelor de tot felul, aplicate nouă, părăsiţii de EL, EL se îndură de noi şi ne trimite minuni să ne ajute. Datori sîntem doar să le vedem şi simţi beneficiul lor şi ceilalţi părtaşi la ele doar pot fi şi ei beneficiari de ştiu. Aşa s-o întîmplat şi cu mine vizitator a unui suferind necredincos, să-L abordez cu tupeu, constrîns fiind de împrejurările acelea. Şi rezultatul că-n timp am părăsit necredinţa şi-s cu EL şi EL cu mine, căutîndu-L acum şi pentru voi. În spaţiul liberei concurenţe cu nedreptatea, urîtul şi relele hîde. Doar de vreţi nu-i obligatoriu, şi poate aşa va fi, cum va vrea doar EL aşa şi eu voi căuta.
EL ne-o părăsit un timp de reflecţii şi înglodare în nedreptatea de pe uliţa strîmbă fără EL ci doar cu relele. Şi învăţaţi minte de cele petrecute în suferinţele trecute şi dispariţiile premature din nedreptatea şi greşelile către EL în timp. Deci cu dor de EL, dar încă ne conştientizat deplin ci încă inconştienţi de nevoia de EL cu noi. Mai e timp şi cred că şi EL va mai interveni la o adică, să-L aflăm cum e nevoie atunci cînd va dori doar EL. Şi-L vom afla cu adevărat şi dezmeticiţi înspre adevăr altă făină se va măcina-n lume.
Nu-L credem nici pe EL, cu toate c-o venit aici acum 77 de ani şi ne-o îndrumat, dar degeaba, sîntem de ne urnit. Pironiţi în nedreptatea noastră fest înrăită şi şmecheroasă doar în urîte şi imorale înfăptuiri. De spiritualitate nici vorbă nu-i, nu ne încumetăm mai niciunul în aşa dificilă intreprindere. Unii ce-şi zic că-L slujesc şi ne avînd darul credinţei şi nici a altora spirituale vrednice în acele locuri. Şi de le capătă alţii nu de-al lor, îi apostrofează între oameni cu denumirea de vrăjitori, să-s capabili de vederi cu duhul. Şi înalte spiritualităţi de care cei din cler nu-s că-s nedrepţi şi din invidie nedrepţii, îşi dau arama pe faţă.
În timpul suferinţelor de tot felul, aplicate nouă, părăsiţii de EL, EL se îndură de noi şi ne trimite minuni să ne ajute. Datori sîntem doar să le vedem şi simţi beneficiul lor şi ceilalţi părtaşi la ele doar pot fi şi ei beneficiari de ştiu. Aşa s-o întîmplat şi cu mine vizitator a unui suferind necredincos, să-L abordez cu tupeu, constrîns fiind de împrejurările acelea. Şi rezultatul că-n timp am părăsit necredinţa şi-s cu EL şi EL cu mine, căutîndu-L acum şi pentru voi. În spaţiul liberei concurenţe cu nedreptatea, urîtul şi relele hîde. Doar de vreţi nu-i obligatoriu, şi poate aşa va fi, cum va vrea doar EL aşa şi eu voi căuta.
EL ne-o părăsit un timp de reflecţii şi înglodare în nedreptatea de pe uliţa strîmbă fără EL ci doar cu relele. Şi învăţaţi minte de cele petrecute în suferinţele trecute şi dispariţiile premature din nedreptatea şi greşelile către EL în timp. Deci cu dor de EL, dar încă ne conştientizat deplin ci încă inconştienţi de nevoia de EL cu noi. Mai e timp şi cred că şi EL va mai interveni la o adică, să-L aflăm cum e nevoie atunci cînd va dori doar EL. Şi-L vom afla cu adevărat şi dezmeticiţi înspre adevăr altă făină se va măcina-n lume.
vineri, 8 iunie 2012
1522.Adevărul e doar o amintire
Întîi am apărut în locuri prielnice vieţii, fără prea multe complicaţii, totuşi în luptă pentru existenţă. Într-o planetă Pămînt nu prea ospitalieră, aduşi de cine ştie unde, doar EL, în cadrul progamului SĂU, să ne adaptăm. Întîi să existăm şi încet, încet să evoluăm în aflarea civilizaţiilor treptate pînă azi. Spiritual a fost şi e mai greu. Şi îndreptarea ni-i peste mînă de nu sîntem în stare şi ne înstrăinăm de EL aşa. Cu timpul EL nu se va lăsa şi din ce în ce ne vom apropia cum trebuie.
Adevărul e doar o amintire, pentru unii ce-L mai ştiu, majoritatea, nu. Baza ne lipseşte din lume şi majoritatea-s anapoda croite şi trăite. E nevoie de dreptate, care-i o forţă care de nu-i minţită din lipsa justiţiei corecte, e imbatabilă. Dreptatea nu ţine cont de interese şi persoane, aspră şi imparţială. Minciuna triumfînd, ca azi în lume, asupra adevărului şi asupra dreptăţii îi stăpînă. Cît EL va mai permite, să ne lipsească lumea de Baza SA.
Nedreptatea fiind şi la noi acuma şi de multă vreme, o înlesnit încălcările drepturilor omului şi nedrepţilor la hurtă. Şi astfel puşi la răcoare ce-i ce nu-L închpuiau şi nerespectîndu-L, doar îşi ziceau că bine ar fi fost. Să-L aibă în apropire, că altă existenţă aveau, dar aşa nu înţeleg mare brînză dintr-o viaţă nedreaptă. Fiindu-I apropiat şi îndreptat, frică nu-ţi e de nimic nici de constrîngeri şi teroare. Ci nedrepţii se vor simţi ameninţaţi de tine că le vei scăpa din mînă. Aparţinînd altei puteri, cea ce domină lumea oamenilor din CER.
Şi tiraniile nu interzic decît rostirea acelui adevăr ce le-ar răsturna de la putere, pe acele tiranii. Restul adevărurilor nu le privesc, nu se sinchisesc de oricare din ele şi de toate la un loc. Pe adevărul periculos lor îl dosesc cu mare atenţie să nu-L afle nimeni niciodată de s-ar putea. Pentru a nu le periclita lor existenţa nedreaptă, ci nouă şi LUI.
De asta condiţia umană li se pare şi este multora imposibilă, mizerabilă şi o doresc oricînd de schimbat. Cu una mai bună, dar nu ştiu fiind molipsiţi de nedreptatea lumii şi ei şi nici nu-L ştiu, şi-i greu aşa.
Adevărul e doar o amintire, pentru unii ce-L mai ştiu, majoritatea, nu. Baza ne lipseşte din lume şi majoritatea-s anapoda croite şi trăite. E nevoie de dreptate, care-i o forţă care de nu-i minţită din lipsa justiţiei corecte, e imbatabilă. Dreptatea nu ţine cont de interese şi persoane, aspră şi imparţială. Minciuna triumfînd, ca azi în lume, asupra adevărului şi asupra dreptăţii îi stăpînă. Cît EL va mai permite, să ne lipsească lumea de Baza SA.
Nedreptatea fiind şi la noi acuma şi de multă vreme, o înlesnit încălcările drepturilor omului şi nedrepţilor la hurtă. Şi astfel puşi la răcoare ce-i ce nu-L închpuiau şi nerespectîndu-L, doar îşi ziceau că bine ar fi fost. Să-L aibă în apropire, că altă existenţă aveau, dar aşa nu înţeleg mare brînză dintr-o viaţă nedreaptă. Fiindu-I apropiat şi îndreptat, frică nu-ţi e de nimic nici de constrîngeri şi teroare. Ci nedrepţii se vor simţi ameninţaţi de tine că le vei scăpa din mînă. Aparţinînd altei puteri, cea ce domină lumea oamenilor din CER.
Şi tiraniile nu interzic decît rostirea acelui adevăr ce le-ar răsturna de la putere, pe acele tiranii. Restul adevărurilor nu le privesc, nu se sinchisesc de oricare din ele şi de toate la un loc. Pe adevărul periculos lor îl dosesc cu mare atenţie să nu-L afle nimeni niciodată de s-ar putea. Pentru a nu le periclita lor existenţa nedreaptă, ci nouă şi LUI.
De asta condiţia umană li se pare şi este multora imposibilă, mizerabilă şi o doresc oricînd de schimbat. Cu una mai bună, dar nu ştiu fiind molipsiţi de nedreptatea lumii şi ei şi nici nu-L ştiu, şi-i greu aşa.
Etichete:
adevărul,
cît El va mai permite,
doar EL,
Dreptatea,
EL nu se va lăsa,
Îndreptarea,
minţită din lipsa justiţiei corecte,
ne înstrăinăm de EL,
programul SĂU
miercuri, 30 mai 2012
1479.După chipul SĂU
Cînd îL abordăm să ne învăţăm a fi noi înşine cu cuvintele noastre în camera noastră, singuri doar cu EL. Închipuindu-ni-L în faţa noastră, ascultîndu-ne, şi aşa-i dar nu-L vedem, dar în timp îL vom simţi, învăţîndu-ne. Cu-n fel aL SĂU de a fi, specific fiecăruia cum consideră doar EL, noi doar constatăm, mirîndu-ne la început.
Nici acuma cînd peste o zi, joi, 31 mai 2012 se împlinesc 77 de ani de cînd o venit personal la noi cerîndu-ne îndreptarea. Deci adevărul SĂU nu-i ştiut în lume corect. Şi nici noi pregătiţi pentru EL, cum vrea. E ca un părinte ce vrea ca noi să-I ducem mai departe în timp şi spaţiu (încă ne ştiut), din ţelurile SALE. Nu le ştim, dar pînă atunci să ne îndreptăm, cum ne pretinde, învăţîndu-ne cu morala întocmai înspre bine doar. Ca un prim pas înspre ce doreşte EL, deocamdată de la noi, de vom merita, să căutăm să fim cum vrea.
E aspru, e drept ca orice părinte responsabil de noi ai SĂI, creaţia de care răspunde din partea CER-ului. Şi să nu-L dezamăgim, şi ne va îndruma mai departe, doar să-L vrem, nici nu prea putem altfel. Avem o marjă de libertate cam cît merităm înspre îmbunătăţirea năzuinţelor SALE, de putem, de nu să-I înfăptuim minirea ce ne-o croit-o.
Sîntem de o complexitate ce nu o ştim încă corect, după chipul SĂU, ce mai la deal la vale, urmaşi aI SĂI. De am fi demni, ar fi extraordinar, dar încă nu putem, nu am demostrat, mai e de învăţat. EL ne creditează încă, dar să ne îndreptăm cîte niţel către nivelul SĂU, de nu ne învrednicim a-L cunoaşte. Se va putea şi acesta dar întîi să-I îndeplinim cerinţele expuse acum 77 de ani (mîine joi, 31mai 2012), chiar aici la noi acasă (în1935).
Pînă atunci EL dă lumină şi întuneric, ploaie şi soare şi peste buni şi peste răi, de-ai LUI toţi în devenire corectă. Ne aşteaptă dar ceva, ceva să mişcăm şi noi, că-i timpul. Şi modalităţi avem slavă Domnului, cîte vreţi, doar să vreţi, asta-i problema la noi. Lipsa curajului, de a-L aborda corect şi responsabil pe Creatorul Însuşi, ne aşteaptă. Şi-n gînd şi oricum doar cu ardoare fermă şi hotărîtă, cu răbdare ne va răspunde, veţi vedea.
Nici acuma cînd peste o zi, joi, 31 mai 2012 se împlinesc 77 de ani de cînd o venit personal la noi cerîndu-ne îndreptarea. Deci adevărul SĂU nu-i ştiut în lume corect. Şi nici noi pregătiţi pentru EL, cum vrea. E ca un părinte ce vrea ca noi să-I ducem mai departe în timp şi spaţiu (încă ne ştiut), din ţelurile SALE. Nu le ştim, dar pînă atunci să ne îndreptăm, cum ne pretinde, învăţîndu-ne cu morala întocmai înspre bine doar. Ca un prim pas înspre ce doreşte EL, deocamdată de la noi, de vom merita, să căutăm să fim cum vrea.
E aspru, e drept ca orice părinte responsabil de noi ai SĂI, creaţia de care răspunde din partea CER-ului. Şi să nu-L dezamăgim, şi ne va îndruma mai departe, doar să-L vrem, nici nu prea putem altfel. Avem o marjă de libertate cam cît merităm înspre îmbunătăţirea năzuinţelor SALE, de putem, de nu să-I înfăptuim minirea ce ne-o croit-o.
Sîntem de o complexitate ce nu o ştim încă corect, după chipul SĂU, ce mai la deal la vale, urmaşi aI SĂI. De am fi demni, ar fi extraordinar, dar încă nu putem, nu am demostrat, mai e de învăţat. EL ne creditează încă, dar să ne îndreptăm cîte niţel către nivelul SĂU, de nu ne învrednicim a-L cunoaşte. Se va putea şi acesta dar întîi să-I îndeplinim cerinţele expuse acum 77 de ani (mîine joi, 31mai 2012), chiar aici la noi acasă (în1935).
Pînă atunci EL dă lumină şi întuneric, ploaie şi soare şi peste buni şi peste răi, de-ai LUI toţi în devenire corectă. Ne aşteaptă dar ceva, ceva să mişcăm şi noi, că-i timpul. Şi modalităţi avem slavă Domnului, cîte vreţi, doar să vreţi, asta-i problema la noi. Lipsa curajului, de a-L aborda corect şi responsabil pe Creatorul Însuşi, ne aşteaptă. Şi-n gînd şi oricum doar cu ardoare fermă şi hotărîtă, cu răbdare ne va răspunde, veţi vedea.
luni, 28 mai 2012
1470.Concomitent cu îndreptarea cerută
Ne pîndeşte dezordinea în lume şi nu de acuma, ci mai de mult şi rezultatul e dispariţia noastră prin neordine. Cine-i în stare de o aşa lucrare mare în lumea asta nedreaptă şi cu rele şi urîte fapte întruna. Decît cineva măreţ, responsabil de noi de cînd ne ştie, EL, Creatorul nostru, doar EL ne va scoate din nepriceperea asta. Şi s-o şi angajat încă de 77 de ani în curînd, ne tot zice prin cei avizaţi să ne schimbăm în bine şi morali să fim.
S-o angajat în lume, dar are suplimentar de ai LUI, părăsiţii mai de mult, din poporul SĂU, cîte unii ce-s pe cale greşită . Şi încăpăţinaţi şi cu ceva minte potrivnică, nu se lasă deloc convinşi, nici de pămînteni, nici de SUS, cu mai altfel de demersuri. O dau cotită şi zic că-i dreaptă, argumente ioc, dar tot nu se lasă de îndărătnici ce sînt .
Îi pedepseşte şi-i mai şi lasă, doar se vor cuminţi, da de unde şi-n cele din urmă-i trînteşte şi pier ne izbăviţi, ci auto-minţiţi. Trezirea-i pe ducă cu ei o dată, cu ce folos? Nimeni nu învaţă nimica din aşa existenţă fără prea esenţa vieţii. Doar o amăgire strict punctuală, uneori cu străfulgerări din cuminţenia veche, doar limitate.
Iar mă simt dator să vă reamintesc că Satana-i SUS cu EL, slujindu-L în CER, mai bine ca oamenii de pe Pămîntul SĂU. A, că răul şi binele vi-i la îndemînă aici şi nu le deosebiţi corect încă, asta-i altă dandana omenească posibilă la nedrepţii ordinari. Moralizarea şi dreptatea sădită din copilărie în fiecare-i hotărîtoare-n viaţă şi de edificat cu bun-simţ înspre doar bine.
Răul ni-i mai mult la îndemînă dar să nu-l vedem deloc niciodată, să-l ocolim, numai iniţial ni s-a explicat ori aflat. De nu-i bai şi putem da cu capul de pragurile vieţii, dezmeticindu-ne cum se cuvine şi-i cu folos şi aşa. Se mai poate şi fără îndreptare să îngroşăm părăsiţii, la grămadă în suferinţe şi necazuri pînă dispar grăbiţi de neputinţa lor.
Şi aflarea SA corectă-i o ocazie adevărată care de-o pricepi, concomitent cu îndreptarea cerută-i bine. Ori grabnic să le întruneşti pe amîndouă în purtările tale în vorbe şi gînduri.
S-o angajat în lume, dar are suplimentar de ai LUI, părăsiţii mai de mult, din poporul SĂU, cîte unii ce-s pe cale greşită . Şi încăpăţinaţi şi cu ceva minte potrivnică, nu se lasă deloc convinşi, nici de pămînteni, nici de SUS, cu mai altfel de demersuri. O dau cotită şi zic că-i dreaptă, argumente ioc, dar tot nu se lasă de îndărătnici ce sînt .
Îi pedepseşte şi-i mai şi lasă, doar se vor cuminţi, da de unde şi-n cele din urmă-i trînteşte şi pier ne izbăviţi, ci auto-minţiţi. Trezirea-i pe ducă cu ei o dată, cu ce folos? Nimeni nu învaţă nimica din aşa existenţă fără prea esenţa vieţii. Doar o amăgire strict punctuală, uneori cu străfulgerări din cuminţenia veche, doar limitate.
Iar mă simt dator să vă reamintesc că Satana-i SUS cu EL, slujindu-L în CER, mai bine ca oamenii de pe Pămîntul SĂU. A, că răul şi binele vi-i la îndemînă aici şi nu le deosebiţi corect încă, asta-i altă dandana omenească posibilă la nedrepţii ordinari. Moralizarea şi dreptatea sădită din copilărie în fiecare-i hotărîtoare-n viaţă şi de edificat cu bun-simţ înspre doar bine.
Răul ni-i mai mult la îndemînă dar să nu-l vedem deloc niciodată, să-l ocolim, numai iniţial ni s-a explicat ori aflat. De nu-i bai şi putem da cu capul de pragurile vieţii, dezmeticindu-ne cum se cuvine şi-i cu folos şi aşa. Se mai poate şi fără îndreptare să îngroşăm părăsiţii, la grămadă în suferinţe şi necazuri pînă dispar grăbiţi de neputinţa lor.
Şi aflarea SA corectă-i o ocazie adevărată care de-o pricepi, concomitent cu îndreptarea cerută-i bine. Ori grabnic să le întruneşti pe amîndouă în purtările tale în vorbe şi gînduri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)