4446..Schimbîndu-ne în bine.

  Și noi puten fi în viață deocamdată garantat de EL și Lumea SA, pe Pămînt și nu numai după cum evoluăm, cunoscînd continuu. Totul ce-L și formăm de vrem ori ba, e să vrem a atinge cu toții în mod obișnuit cei 120 de ani și azi se poate în mod curent cu toții. Dar să ne debarasăm spiritual de necuviința de care tot dăm dovadă ne urmîndu-L cum ne tot pretinde îndreptați omenește.
  Și așa să dăinuim cunoscînd mai departe ce-i de făcut în gîndire, vorbe și fapte pe măsura cerințelor SALE zise și ne urmate. Că ni-i tare greu gîndind greșit că-I sîntem egali LUI și dorind ce nu ne privește, ci să ne fim nouă de folos cunoscîndu-L. Cît ni-i voie, conlucrînd uman la desăvîrșirea noastră împreună cu EL, urmîndu-L de pe marginea dată și din Întregul din care facem parte.
  Cît ni-i dat dar fiind cum trebuie, un cum trebuie ce e nevoie a-l cunoaște cu vremea, nu distanțîndu-ne mereu de EL, ci urmîndu-L și schimbîndu-ne în bine.

4088...Scuturîndu-ne dezmeticiți.

  Am vrea noi mai tîrziu să ni se confere meritul că am urmat un fir al „Ariadnei”. Dar nu-i așa, încă sîntem tot împinși de EL de la spate să evoluăm înspre ceva. Undeva să tot propășim integral, de ne recunoscut ajungînd în final, oameni superiori. Din toate punctele de vedere, nu acuma nu putem nici gîndi ceea ce vom fi.
  Începutul bate la ușă nerăbdător și noi ținem cît putem să nu ne ia prin surprindere. Cumva neputincioși căutăm ca și nepricepuții încă aflarea, dăm tot coturile, doar om scăpa. Dar nu-i încotro, așa-i datul, firescul și-l vom urma morți copți, dar încă tot mai vii. O nedumerită încă devenire cît de curînd întrezărită sub zorii SĂI și Lumii LUI, urmînd-o.
  Nu ne-o fost ușor să ne tot adaptăm și neputincioși să aflăm calea asta așa cum încă e. A neputinței, care o vom părăsi cît de curînd, scuturîndu-ne dezmeticiți înnoitori.

2998.Îndrumeze ulterior la rectificări de calea bună

  EL ne cunoaște dintr-un început proiectat din străvechime, lăsîndu-ne pe Pămînt. Să evoluăm în acest mediu cu diversele influențe simțite și de SUS, unele și altele. Într-o construcție ce am ajuns noi azi și-n continuare vom cunoaște ce e de făcut. Ar fi bine să-L urmăm, dar cine știe cînd va fi și posibil? Cu toții în cunoștință de cauza noastră trebuincioasă, corectă, adevărată, nu închipuită doar.
  Deci nu pe bîjbîite ci corect cum ni-i dat, dar încă nu știm, greșindu-I și părăsiți. Plătim cu toții, chiar și eu, ce mă consider mai oarecum îndrumat de EL, dar e încă greu. De stabilit cum trebuie o relație eficientă cu CER-ul de ambele părți, noi și EL. Prea îndepărtați în timp și spațiu, cît și alte considerente ce nici poate nu ni le imaginăm.
  Că se mai abține de a ne impune unele și altele, e vizibil și tragem consecințele. Ne înțelegerii dintre noi și EL, nu vrea să se amestece, să vadă ce va urma. Și doar să ne îndrumeze ulterior la rectificări de calea de urmat corectă, cred.

1815.Mai avem pași în îndreptarea cerută de EL

   În loc să fi evoluat în bine și util în miile de ani de la conlucrarea Sa cu noi. Creația SA de pe acest Pămînt încă în așteptarea dorită SUS și jos să ne împlinim. Cumva cum încă nici nu visăm, ci doar în CER se știe dar mai avem pași în îndeptarea cerută. Și-o mai vedea mai departe cînd vom fi cum trebuie și cu EL în altfel de relații. Mai corespunzătoare, ce azi nici nu miroase încă, ci put a nepăsare și renegare.
   Pe lîngă imoralitatea și lipsa civismului, mai e și necunoașterea naturii și Pămîntului în general. Trăind fără nimic sfînt în noi și-n mediu cu ne respectul acordat împreună către EL. Trebuie o schimbare categorică și fermă, clară odată pentru totdeauna și așa să rămîie. Pe veci cît vom mai fi pe Pămînt și noi ca specie vie în Universul ce-l vom cunoaște.
   Să căutăm să ne desăvîrșim o conlucrare cu EL și Lumea LUI și altele ce le vom afla. Nu ca acuma fără EL și nedrepți, ne vom schimba așa de categoric. Că în cîțiva ani nu ne vom mai aminti prezentele fărădelegi. Că aceste nedreptăți în ansamblu ne vor călăuzi la începuturile noi ere. Să nu le mai repetăm, căutînd, cercetînd nici în gînd să nu mai fie nedreptatea, ce încă-i actuală.
   Răul și urîtul cu care nu se poate compune, nu se poate construi nimic, elementar. Ce vor dispărea din lume. O dată cu îmbunătățirea relațiilor cu EL, altă făină vom măcina împreună pe aicea. Și încercările date spre învățare încet vor fi retrase, concentrîndu-ne spre bine și util.

1653.Rupi ritmul necunoașterii SALE în lume

   Evoluăm în timp, de avem capul pe umeri, de la a ști că E un Dumnezeu, la a crede în EL. Cum? Simplu căutîndu-L, cînd ne-o găsit EL. Cum așa? I-am dat semne că ne interesează să-L știm mai bine decît se știe așa la prima mînă, cum e-n lume. Cu o ocazie, căreia de regulă nu-i prea dăm importanță, ulterior ne punem semne de întrebare și răspuns.
   Pentru EL nimic nu-i întîmplător, ci programare, doar noi nedrepți fiind, un timp nu știm. Cînd ne dezmeticim fiind scuturați de EL, într-un fel, începem de dorim îndreptarea și toate cele trebuincioase. Nu-i un secret, puteți și voi de vă încumetați, nu-i un capăt de țară. Dar totuși e nevoie de preocupare și după ce intri pe rol, altă viață afli și îndărăt nu mai poți da. Ci doar spre un înainte ce-l afli, mergînd.
   Rupi într-un fel ritmul necunoașterii SALE în lume, e o investiție a LUI în tine. Poate nu-ți dai seama, s-o mai întîmplat și-n alte vremi și cu unii chiar necredincioși. Pe care EL îi punea să-I ducă la îndeplinire țeluri, ce-i făceau invulnerabili pe respectivii un timp.
    Nedrepții în căutările lor, de cum ne vom descurca într-o întîlnire cu ființe extraterestre. Își dau cu părerea că-s posibile înțelegeri prin gînd. Nu-i ceva nou, de cînd sîntem s-o constatat că unii dintre noi cu EL și din Lumea SA, ne înțelegem și prin gînd. Așa și eu cu EL mă înțeleg în mare parte prin gînd, primind și comunicîndu-I răspunsuri și altele.
    Și se poate spune că EL e Capul extratereștrilor, consider că ceilați toți I se supun LUI. Și noi fiind așa încăpăținați în nedreptate încă nu avem acces la cunoașterea necesară. Ce alții o dețin că-L respectă și-L urmează, cum noi nu vrem încă.
    Nu E înțeles încă cum E în realitate, ci se tot încearcă răstălmăcirea nedreaptă a LUI. Și-n sus și-n jos cu minciuna dosirii LUI. Mai e de muncă și nu știu cum o va rezolva EL, că eu simt că va fi altfel de cum credeam eu. Vom vedea.

1605.Fugim de răspunderea cunoașterii responsabile

   Ni-i teamă de viață să o înfruntă că n-o cunoaștem, doar EL o știe, noi niciunul încă. EL și Lumea LUI au proiectat-o demult și ne-o pus-o la dispoziție, în anumite condiții. Trebuie să evoluăm în anumiți parametri în timp și spațiu bine determinat. Să căpătăm anumite cunoștințe și aplicîndu-le, îmbunătățindu-ne viața. Și comportări pe măsură în cerințe de SUS, în condițiile noastre în timp.
   Nu ne complicăm cu existența și întrebările vieții, ascunzîndu-ne în muncă și iar muncă. Fugim de răspunderea cunoașterii responsabile, ce-o lași pe alții să ți-o servească. Că tu nu te complici, nu vrei să-ți bați capul cu lucruri ce te obosesc, nu le ai cu de astea. Ori concursuri de împrejurări ce te împiedică și nu insiști, poate ca alții.
   Nesiguranța unei iresponsabile familii, care-și crește copii la voia întîmplării. Fiece o fi, nu ne băgăm, crească cum vor, liberi și de capul lor. Și în timp se miră că-s imorali și nedrepți porniți pe rele și urîte fapte. Cu consecințe din partea SA, părăsiri peste familia respectivă și necazuri și vieți scurtate. Ca eșecuri pentru încercările SALE asupra unora ce nu-s demni de încrederea SA.
   Deci ni se cere implicare în gestionarea corectă a educației odraslelor, în spiritul bunului-simț și înspre bine și cunoscîndu-L. Și nu oricum ci foarte responsabili și interesați să fie cum trebuie, exigență maximă. Nu teroare ci o înțelegere pedagogică corectă a ceea ce trebuie cu rezultatele scontate. Fără a renunța, că-i bai în fața SA, cît existăm răspundem de ei.
   Pentru că nedrepții și iresponsabilii cred că dintr-o copilărie fricită pot rezulta. Ori oameni cumsecade ori lichele. Ne avînd nici un control responsabil asupra copiilor, e și cazul, și-s de compătimit. Că-s părăsiți de EL și o încurcă urît, ratînduși viața pe mîna lor nedreaptă LUI și nouă.
   Spiritele false, imorale, nedrepte, înrăite nu pot se crede, ajunge pe culmi. Ba da într-o societate nedreaptă, orice-i posibil, ca la noi și în alte zări aiurea făurite. În societăți așezate pe baze corecte, ale bunului simț, civilizate și doar înspre bine mereu, e imposibil prostia, incompetența și nedreptatea să parvină.