2035.Așa de înstrăinați sîntem de voința SA

   Așa de îndepărtați sîntem de ceea ce ne dorește EL să fie între noi, oamenii. Planetei Pămînt și nu de acuma ci din vechime, nu ne suportăm unii pe alții. Așa de înstrăinați sîntem de voința SA, că și reacțiile de respingere îs reciproce. Cît de departe am ajuns și-n ziua de azi la fel, ori și mai și. Nu apropiindu-ne ci căutînd să ne tot separăm, izolăm prin cîte și mai cîte.
   Străine toate de spiritul ce ni la dat ca împreună cu gîndirea din noi să conlucrăm. În familie și societăți închegate, armonios. Că nu-i o rețetă, sigur o vom afla în timp, dar să ne facem datoria de oameni. Mai înainte de toate, cu spirit de dreptate și bun-simț înspre bine și util.
   Știu că EL în vechime inspirase și chiar fusese CEL ce dezbinase oameni, pentru a-și creea poporul SĂU. Unificînd ceea ce trebuia în etapa aceea de evoluție a lumii aceleia. Că mai răzbat știri scrise ale acelor timpuri, o fi dar să le lăsăm. Am evoluat ca și EL în felul SĂU, necunoscut nouă, că nu merităm și asta e. EL E Mare și Tare și noi vrem nu vrem trebuie să-L ascultăm.

1562.Cu EL alăturea nu avem încotro

  Nu ne suportăm unii pe alții, așa de nedrepți sîntem. A, că ne moralizăm, adică ne învățăm a fi ușă de biserică în fapte și vorbe, dar în minte e carambol. Nu ne convine chiar orice-i lege morală și-o ținem în noi, mocnită nemulțumirea. Doar EL, știindu-I Baza vieții, bine și cu interes căutînd să-L pricepem, ne domolește. E ceva ce nu ne explicăm, chiar la fix, dar e o schimbare în bine, atunci în fața SA.
   Și așa rămînem și încă ne îmbunătățim continuu, cu EL alăturea, nu avem încotro. Și așa consider că se va petrece în timp cu toții, transformarea în ceea ce dorește de la noi.
  Și mai e ceva foarte important, îndreptîndu-ne și în bine cunoscîndu-L corect. Se mai petrece ceva, de altfel cu neputință, și nedrepții știu, nu te mai părăsește, ci te apără. Adio suferințe, boli și alte necazuri, ești în alți parametri existențiali, cum n-ai visat. Și-ți dai bine seama, după ce-ți trece perioada de grație, cînd ești mai lăsat în voie.
   Cădere spirituală, nu ai cum să mai ai, cînd ai Baza vieții, cunoscută cum vrea EL. Și-n timp tot mai cunoscută desăvîrșindu-te. Încă multe nu-s cum trebuie cunoscute, dar în timp ne vom dumiri și singuri cu ajutorul SĂU.
   Imagini în care martori neputincioși sîntem față de bolnavi incurabili. Și căderi spirituale dezastroase pentru unii și alții, cum sînt încă multe azi. Nu vor mai fi, nu hodoronc-tronc, ci-n timp, depinzînd de noi cum ne dezmeticim cum trebuie. Și-n conlucrare cu EL și Lumea LUI.
  Nu-s așa de nepricepuți nici nedrepții spirituali, știu c-au încurcat borcanele în privința SA. Nu știu cum s-o dreagă. De-ar mai veni EL odată, ca acum 77 de ani, sigur nu-I vor mai greși și se vor mobiliza exemplar în îndreptarea cerută. Și nu numai ei vor fi atenți la EL, mai acătării, ci lumea-ntreagă. Ori eu îs prea încrezător, și nedrepții nu vor da așa repede bir cu fugiții, sau schimbîndu-se?