2673.De acolo nu știm nimica, ci doar minciuni

  Destui gură-cască și alții cu ei în devenire, cînd le atragi atenția că-I greșesc. Închinîndu-se la un necurat mort, zic că-i în cer și trebuie, dar la toți morții nedrepți mai abitir ori mai domol. Li se prescrie rețeta de după deces, că se duc în cer, aiureli de înstrăinați de calea SA. De acolo nu știm nimica, ci doar închipuiri nedrepte, ce pentru gură-cască îs bune. Minciuni, că mereu e mințită lumea de mult timp.
  Și totuși Pămîntul e un rai, pentru cei ce-l consideră așa, comportîndu-se corespunzător. Ne înstrăinați de EL și de ceilalți oameni, ci îndreptați tot înspre bine cu respectul cuvenit. Că EL are răbdare cu noi să ne dăm seama de viață, și mediul înconjurător. Doar să le respectăm cum ne-o tot zis. Știu, de ar veni acum  din nou EL pe aici, tot nu ar fi tratat cu mai mult respect.
  Decît de ar ieși în evidență cu ceva minuni, că nu-I cunoscut și nici așteptat. Ci necuratul străvechi mort, de l-ar reanima evreii, ciolanele din cripta familiei de la Ierusalim. Cumva cu vreo trupă de păpușari talentați și cu super-tehnologia zilei, ar fi mai credibil pentru nedreptatea de pe Pămînt, ori nu?!

1677.Dilema în care se află lumea fără Baza vieții

    Deci cei ce mor provenind dintre noi nedrepții, dincolo dau de greu, nu-și explică multe. Nu pricep că-I greșesc toată existența cît au fost vii și acum plătesc. Nedumeriți mult timp, au nevoie de sprijinul de ”sus”, de la noi vii, apropiații să le fim alăturea un timp. De asta vă ziceam să le fiți cît mai des alăturea și cum e de făcut. Pînă ne vom îndrepta noi cum trebuie aici, vii fiind cum trebuie.
   Că-n lumea spiritelor cu gîndire acumulată în viață, sufletelor, de dincolo, dușul rece pentru nedrepții ce sîntem încă în fața LUI. Ne termină un timp de dezmeticire și avem nevoie de sprijin așa nepricepînd nimic acolo încă.
   Sînt cazuri fericite, zic, în care unii mai apropiați oarecum de SUS, înainte de moarte simt adevărul. Și-l încredințează celor rămași vii din familie, apropiați intimi, respectivii urmînd să hotărască ce-i de făcut cît mai trăiesc. De regulă aceia pricepînd dilema în care se află în lume fără Baza vieții, se retrag.
   Din viața cotidiană, un timp de reculegere și aflare a ceea ce nu-i, EL și îndreptarea firească nouă, în lume. Încă împiedicată de nedreptatea omenirii bezmetică și înrăită fest.
   Dincolo mai abitir ca aici unde te naști și trăiești fără Dumnezeu, ca Bază a vieții. Și înstrîmbat de mic, din nepriceperea părinților și educației nedrepte din societate. Deci dincolo ești luat tare de la început, te scutură să-ți revii la ceea ce ai pierdut viu fiind, Adevărul vieții. Nu mai ești viu, dar de te porți bine, cred, cine știe? Nu mai continui...
    EL ne cere să fim cum trebuie cît sîntem încă vii și repet, chiar de aveți necazuri mari. Și chiar aproape s-o sfecliți definitiv, de vă dezmeticiți și doriți cu ardoare îndreptarea. E posibilă și viața continuă încă mult și bine înspre ceea ce trebuia de mult dar nu s-o înțeles.
    Deci de vă simțiți în stare și lucru important și EL să simtă la fel, că-I veți fi cum trebuie. Atunci vă întoarceți din drumul nedreptății ce vă duce la dispariție prin părăsiri și suferințe. Și tot cortegiul disperat că nu pricepeți viața. Întoarcerea nu-i triumfală, că-i de muncă asiduă pînă reușiți să-L mulțimiți, veți ști.

1659.Îndrugate de nedrepții lumii de se cred deștepți

    Nedrepții îL știu foarte bine uneori pe Dumnezeu, doar uneori, că-n rest îL ascund vederii noastre. Și a lor, făcîndu-se că nu L-ar ști. Nedreptatea construită de ei în formă continuată și azi, chiar spre desăvîrșire hîdă, îi împidică să fie cum trebuie. Îs pe două cărăti, beți de stricăciune nefirească LUI și nouă, e timpul îndreptării. Să-și revie, trezindu-se că-I greșesc tare și pe noi ducîndu-ne, ca și ei la pierzanie.
    Că unii mai scapă, doar cu ajutorul SĂU, e firesc, dar îs excepții, rarități îndreptate. Restu-s de ne recunoscut CER-ului și-i rău și cu urmări pe măsură, că EL nu se joacă. Vrea realizări, îndreptare, bine și să-L știm cum se cuvine doar.
   Nu e nici un iad, e ca întreaga construcție nedreaptă LUI și nou, doar o închipuire veche pe care iresponsabilii înrăiți în EL, au adăugat și adaugă nemernicie împotriva LUI și a noastră. Verzi și uscate, îndrugate de nedrepții lumii de cînd se cred deștepți de mama focului. Și continuă și azi tărășenia. Și LUI nu-i rămîne decît în tihnă să le pregătească suferințe și sfîrșite pe măsură.
   Vieți irosite pe altarul prostiei umane încă în desfășurare, nedreptatea își mai cere încă multe existențe ratate. Oare nu-i minte nici cît un grăunte, nu se vede că-i degeaba zbaterea în gol, tot pe loc de  mult timp, aiureli. Lume nu vedeți? Orbilor dezmeticiți-vă din somnul cel de moarte!
    Izbînda e la capătul unui singur drum, celelalte căi îs de prisos, găsiți-o în voi. Liniștiți-vă înspre bine și cum trebuie să fiți în fața SA, doar a SA, găsiți-L! Vă așteaptă nerăbdător, dar vrea preocupare sinceră de la voi de a fi cum vrea mai întîi. E bună și preocuparea pînă reușiți, că-i greu prin atîta nedreptate de străbătut să fii cum ne vrea.
   Oricine se încumetă, nu-i refuzat, doar să fie cum se vrea, își va da și singur seama, cum e de făcut. Sinele e cel mai bun îndrumător, dar și la greșeli e primul ce te împinge. Ești pe sîrmă, nu tremura de frică, ci dîrz tot înainte spre lumină din întunecata lume încă.

1589.Nu-I de glumit cu EL, îndreptarea cerută

   Știu majoritatea nedrepților vor ascunde cît pot mai bine, în sensul rău al cuvîntului, suferințele de care au parte, că-I greșesc. Nu-i de glumit cu EL și vedeți-vă de îndreptarea cerută, simplă și corectă. Nu mai aveți dreptul să-i ademeniți și pe alții în nedreptatea ce I-o faceți LUI.
   Grabnic schimbați-vă oameni înspre bine și util, moralizați-vă și aflați-L cît de curînd. Cum E EL, nu-L mai schimonosiți în fel și forme, închipuiri aiurite. Că-i bai mare, mulți veți dispărea în curînd și nu veți apuca marile schimbări ce se află pe rolul SĂU. Și al nostru datorită LUI, că nu ne va mai lăsa de izbeliște, doar simțiți cîte ceva, NU?
   Renunțați de a-L mai ascunde de lume, așa cum E EL, nu trucat de nedreptatea voastră. Cereți-I iertare continuu cînd începeți orice slujbă în locașurile de cult. Schimbați-le și schimbați-vă! Însprea adevărul SĂU, spuneți-L corect la oameni, feriți-vă și nu mai amintiți de NT (Noul Testament), uitați-l! Și treceți la EL doar curat cum E de cînd lumea!
   Adevărul SĂU, cel cuprins în VT (Vechiul Testament), așa depășit de aste timpuri. Nu-L mai ascundeți după prostiile știute, uitați-le urgent, de nu puteți renunțați! Retrăgeți-vă mai bine, decît să-L mai supărați și să duceți masele în eroare. Îndepărtarea de EL și cerințele SALE, vă costă părăsirile și pedepsele. Și chiar prematura dispariție.
   Înalți oameni ai cultelor în greșeală nouă și LUI, retrăgeți-vă de nu puteți făuri schimbarea cerută de EL! Baza SA, a vieții de pe Pămîntul SĂU trebuie repusă în drepturi peste tot în lume. Rescrise toate cele ce-L cuprind, corect și clar, unitar, simplu și la obiect. În acord cu EL și noi cum sîntem azi.
   Măcar acum aproape de spartul tîrgului, cei cu musca pe căciulă, să se îndrepte cum vrea EL. Că le sună ceasul, și să fie pregătiți cît mai curați în fața trecerii, că dincolo-i mai grea îndreptarea. Aici e floare la ureche încă. EL ne avînd cerințe deosebite, ci moralizarea între oameni înspre bine doar și să-L știm corect pe EL.