Adevărul SĂU de ar fi bine cunoscut în lume, ar răspîndi nu de un carat strălucire ci de toate caratele posibile. Dar nu-I aflat şi-i bai mare şi nedrepţi şi imorali ne purtăm în existenţa dată, dar de SUS, să fim cum trebuie. EL ne cere să ne depăşim în multe şi mărunte şi în ceea ce-L priveşte cum ne cere a fi îndreptaţi între oameni.
Într-adevăr în justiţia şi de regulă nu se dă mai mult decît se cere, dar EL ne dă nouă mai mult de cît cerem. Nici nu ştim ce să cerem cînd deja primim, viaţă, condiţii şi condiţii dar avem şi datorii. Nu cine ştie ce, dar totuşi, simplu, moralizaţi între noi oamenii să ne purtăm, cum se cuvine, omeneşte. Iar ca spiritualitate, ce n-o prea dibuim, că-I de SUS tare şi ţinută departe de nedreapta noastră lume. Cum ne învoim, şi simţim fiecare, ar fi de dorit să-L ştim corect de se poate.
Sîntem apăraţi de EL cînd sîmtem cum vrea EL. De ne ţinem gura şi oarecum feriţi de lume, neştiindu-ne oamenii, nu avem probleme. De ne lăudăm cu credinţa în EL, deja e ceva nou sub soare, şi de mirarea nedrepţilor şi pot apărea necazuri, divergenţe cu strîmbătatea lumii. Vulnerabil nu eşti că te apără cea mai straşnică entitate Universală cam necunoscută nouă, Însuşi Dumnezeu.
Diferitele religii nedrepte LUI, neapărate de EL, îs supuse erodării reciproce pînă dispar ca nedrepte LUI. De asta enoriaşii lor îs contraţi reciproc, vulnerabili în faţa altora, adverşi, dar tot fără EL ca toţi ceilalţi. De regulă nedrepţii de azi îI greşesc că-s imorali înrăiţi, de bine nici gînd, şi spiritual cu religii ce nu-L cuprind corect.
Dispreţuitorii de idealuri înalte ce cuprind cuvinte ca datoria, omul, libertatea, ordinea, civilizaţia şi altele asemenea. Îs peste tot în nedreapta lume, nu-s în stare de a vibra înspre năzuinţe demne, ci nu le pasă de ce trebuie. Îi doare-n cot de bine şi util, ci doar de interesul lor meschin şi lumesc, oricînd părăsiţi de EL la o adică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu