Se zice că zeii cunosc nepăsarea, în timp ce noi sîntem continuu forțați de împrejurări să ne implicăm cumva. Că nu ne iese mereu, e altceva și trebuie să ne schimbăm. Pentru a fi competitivi în îndreptarea dorită SUS și înspre bine să-L cunoaștem. Fără Baza vieții pe Pămînt, nu facem nimica bun și durabil.
Că așa de nedrepți sîntem, că și cele mai ordinare și împuțite denumiri, date felului nostru de a fi. Sînt depășite de netrebnicia actuală în desăvîrșire rea și urîtă. De asta și EL E îngrijorat și ne cere îndreptarea înspre ceea ce-i corect și bine, cunoscîndu-L, cu adevărat.
Și mai e ceva de subliniat, de știut, că e suficient o cantitate mică de spurcăciune ca să ne dea peste cap o întreagă realizare îndelung curățată. Deci după ce ne-am îndreptat și-L știm și cu binele conlucrăm, se impune să nu mai ne încercăm în condiții neprielnice îndreptării, deja făcute. Că ne putem iarăși strica și ratăm viața pe mîna noastră. Să ne ferim încă un bun timp și doar cu acordul SĂU să vedem ce mai e de făcut.
Cît de ocupați și implicați în opere și realizări mărețe om fi, să nu neglijăm ajutorarea năpăstuiților. Deci să ne găsim timp mereu pentru cei năcăjiți, în părăsire și pedepsiți. Că EL e cu ochii pe noi și încercările de trecut îs multe și diverse, nu le ignorați. Să vă apere și EL, nu să vă părăsească ca pe ei.
Și mai e ceva, nu sînteți singuri, ci cu familia alăturea în gaj, tu pentru ei și ei pentru tine. De regulă ce-l angajat în îndreptare îi apără, umbrela sa se întinde și peste ei cu acodul SĂU. La începuturile mele cu EL în îndreptare și cunoaștere, mă credeam mare și tare.
Și-I cerusem să-mi permită pe toate rudele să le apăr prin pavăza mea. O mers un timp, dar dînd de greu, o tot scăzut, acum numai familia strict a mea o pot doar susține. Și ei nu-s cum trebuie, că asta-i problema de regulă. Dar cu voință și interes se pot toate, urmîndu-L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu