Că rațiunea, gîndirea e limitată, nu poate rezolva chiar totul, e ceva ne înregulă, deoarece pot visurile, imaginația să cotropească ființa. Nici că gîndirea, rațiunea poate orice nu-i corect, că nu poate. Ci-i un echilibru între imaginație și gîndire ce ne domină și trebuie bine coordonat ca să reușești în viață. E o luptă continuă în noi pînă ne vom realiza ca oameni corecți în ceea ce trebuie să fim, numai cu EL.
Ni se cere doar să ne facem datoria în orice domeniu ar fi, nu cu orice sacrificiu. Ci în echilibru necesat bunului-simț cu bine și util înainte de toate. Numai nedrepții, imoraliizații nu gîndesc corect și înfăptuiesc dezechilibre în acțiunile lor. Afectînd bunul mers al vieții sociale, în care oamenii nu cunosc adevărurile necesare vieții. Și dreptatea-i mințită și ținută departe de ceea ce trebuie să fie.
Nici de EL nu se vorbește în cunoștință de cauză, ci cu false demersuri. Și adevărul SĂU e ascuns și lumea e părăsită de EL și are necazuri continuu.
Ni se prezintă unele ce credem că-s deosebite și extraordinare, nu că am fi mințiți. Ci singuri, umblînd timp îndelungat după ceva mult dorit, avem false închipuiri. Și la o adică cînd în sfîrșit reușim, îl deținem, ne dezumflăm, mai frumos era în vitrină ca-n realitatea palpabilă. Oare de ce, așa o discrepanță între vis și ralitate? Simplu, mereu trebuie să fim cu piciorele pe Pămînt, că-i greu să ne astîmpărăm, asta e și plătim.
Așa-i și cu realitatea unei relații cu EL, cînd eram începător și EL investea parcă mai mult în mine. Și eu dădeam parcă mai mult, entuziasm, dar acuma după mai multe aflări, dezumflarea nu-i parcă departe. De fapt am mai multă experiență în relațiile cu EL, EL preocupat și eu doresc, dar îs limitat. Greșesc poate mai puțin și în chestii noi doar, în rest înaintez oarecum. Doar EL o fi știind despre mine ce eu încă nu-mi dau seama.
Nu știu de-i slăbiciune a rațuinii de a se adresa numai raționalilor și restul îs ignorați. Că-s ignoranți într-ale gîndirii, leneși și nepăsători, atît pricep și cu asta basta. Nu se farmă prea tare dacă atît îi duce mintea. Așa și eu, nu-mi prea merge cu EL în toate cele cîte aș vrea, îs limitat, asta e.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu