2290.În astă lume finită a SA, dar ne vrea alăturea

  Să-L căutăm cînd de fapt sîntem atenționați de EL că ne-o găsit. Nu ne-o găsit, că-I sîntem ai LUI de vrem ori nu, în astă lume finită a SA. Dar ne vrea alăturea de EL prin îndreptare între oameni, că-L nesocotim de altfel. Deci moralizați și doar cu bilele și utilul între noi să coexistăm înspre un frumos ce să ni-l dorim și face. Și de EL cît putem mai bine a-L afla, corect Cine-I, cu ce se ocupă? Ce-o făcut pentru noi și ce face ?
  Adică ne-o dat viață, ca și la celelalte vietăți de pe Tera, cîte or fi, doar nouă s-o îngrijit să ne mai dea. În plus nu o gîndire doar limitată la a căuta hrană și perpetuarea speciei, cu porniri animalice de egoism. Și dominația celui mai puternic și șmecher, șiret, ci o gîndire în evoluție înspre conlucrarea binelui și legilor morale. Ce ție nu-ți place altuia nu face, ceea ce-ntre celelalte vietăți ale Pămîntului, nu-i de găsit ca preocupare.
  E drept că în loc să ne educăm și îmbunătăți din ce în ce, am cam retrogradat înspre animalitatea. Celorlalte vietăți terestre, înrăîindu-ne, egoiști, urîți în vorbe și fapte, șireți, șmecheri nevoie mare, imorali. Și colac peste pupăză nici de EL corect nu mai știm, L-am uitat, fiind preocupați cu altele. Nu de tot, că-I se mai păstrează o vagă amintire pe ici pe colo, c-o fi oarecum, Cineva pe Undeva ce ne are în grijă.

1628.Cu adîncă încredere sinceră doar în EL

   Adevărat se formează un curent de opinie generalizat, în îndreptarea, mai altfel. Se crede că a fi creștin ești un fel de cretin. Religia asta e pentru bigoți și cei fără discernămînt. Se simte în aer o schimbare în formare, ce-L caută dar încă-s departe. E nevoie întîi îndreptarea în societate și pe urmă să-L căutăm.
   Că nu există o cale, ci cîte vrem pentru a-L afla, cum trebuie. Ne așteaptă doar să ne dovedim competitivi cu cerințele SALE. Și ceea ce-i bun și corespunzător în noi să le păstrăm curate. Și să mai adăugăm noi însușiri demne de calea SA și a nostră în ea.
    Cînd e să fim părăsiți și pedepsiți, inconștienți nu-L căutăm pe EL și să știm cu ce I-am greșit de avem de suferit ? Ci ne înghesuim să ne apărăm de necaz, în fel și forme, ignorîndu-L o încurcăm și de leac nu mai dăm. Deci să căutăm să ne fie dat să ne lecuim, prin ceea ce trebuie să știm despre EL.
    Și îndreptați imediat cum trebuie, hotărîți s-o rupem cu trecutul nedemn LUI și nouă. Nu că avem de gînd și vom mai vedea, ce și cum. Nu oamenilor ci chiar din clipa aceea. Cînd ne-am dezmeticit ce trebuie să fim ca să ne îndreptăm, să fim alt om. Nu că ne dăm jos din pat ori alte mijloace de tratament ce le părăsim și gata.
   Ne apucăm de un sport ce-L vizează și ne facem și dregem corecți. Ci cu adîncă încredere sinceră doar în EL, să ne căznim cu adevărat cum e de făcut, că nu știm nimica. Nu sîntem în stare de nici o acțiune, slăbiți cum sîntem, doar să fim absolut așa de schimbați că întoarcere la rele să nu mai fie posibilă.
   Și să ne facem imediat un plan de încredere cum trebuie, luptînd să aflăm ce nu știm. Informîndu-ne chiar și greșind dar sincer despre Adevărul SĂU. Și nu ne lăsăm pînă nu ne convingem de o realitate a SA, ce n-o știam. Și-n timp EL, lucru incredibil EL ți-o va confirma, ori te va îndruma.
   Și mai e ceva, semne EL îți va da să te ajute, doar să le iei cu încrederea începătorului în orice. Chiar și nesemnificative, că-s foarte serioase și nevăzute de alții ca atare. Să le interpretezi doar pentru tine, ținînd acelea ascunse în tine, pînă te convingi și alții să nu știe, de vrei să scapi.
    Pînă te mai cunoști și pe EL, cumințîndu-te, fii secret, că altfel poți pierde din nedreptatea lumii. Și reaua intenție a nedrepților ignoranți.

1582.Sigur E de găsit de vrei cu adevărat

  Uităm Esența vieții, Baza, cînd ne părăsește, să căutăm imediat cauzele și să le înlăturăm. Ușor de zis, greu de făcut. Părăsindu-ne EL, Apărătorul viilor de pe Pămîntul SĂU, ne încalcă liniștea și integritatea nevoile. Și chiar moartea ne dă tîrcoale și LUI nu-I pasă, de nu ne îndreptăm cum trebuie.
   Singuri să ne purtăm de grijă, că nimănui nu-i pasă decît de propria piele. Să-L știm corect și de nu putem să-L căutăm că sigur E de găsit de vrei cu adevărat. Și să nu știe nimeni de dorința ta, că nedreptatea nu-ți va da voie și te va tîrî în suferințe. Așa-i ea nepăsătoare de restul ci ea să domine încă existența și de se poate să nu-L știm.
   Teama se ia, frica e molipsitoare. Așa dorește EL să ne trezim la realitatea SA și prin frica de pedepse. Ne atenționează cînd e cazul, diferit pe toți să-L știm și să ne îndreptăm.
   Să ne curățim de nedreptate și imoralitate și se vede asta în ochii limpezi și clari. Ce nu trebuie ascunși de ești cum trebuie? De nu fii mișel și cu ochelari închiși ca netrebnicii. Ochi-s oglinda sufletului și a gîndului ce trebuie să fie curat și demn.
   EL e peste tot și nicăieri vizibil de nu vrea. Cînd o fost acum 77 de ani pe aicea, dialoga cu aleșii SĂI în mulțimi ce nu-L vedeau. Cu toate că acolo erau, dar neputincioși, nedrepți fiind în fața SA. Acei aleși însă se bucurau de splendoarea SA și le-o relatau celorlanți după ce EL pleca. Ni se pare doar că EL se ascunde după măreția albastră a cerului senin, ori în alte înalte inaccesibile tării.
   Să nu ne preocupe locul SĂU, că atîta vreme cît vom fi nedrepți. Și fără cunoașterea SA corectă, nu-L vom ști măcar în general, că nu merităm.
   Și natura SA, Pămîntul e mai simțit în fața SA, ca noi. Și-L știu cum noi poate degrabă nu vom putea. Trebuie respectarea mediului înconjurător și cunoașterea legilor ce-l guvernează. Și încet și cu îndreptarea făurită cum vrea de la noi, să-L știm definitivîndu-ne cum dorește.

1525.EL nu mai e un ne-fapt

   Nedrepţii chiar şi azi la 77 de ani de la venirea SA în dese rînduri pe la noi atunci. Nu-L iau în considerare cum o fost şi ce-o îndrumat lumea nedreaptă atunci ca şi acuma. Poate şi mai şi e de nedreaptă şi străină de EL. Şi încă aşa de înstrăinată de mult de calea SA şi nevrednică în toate cele, că nu ştii ce să le zici de bine şi util. Îs departe de ceea ce ne trebuie înspre aflarea SA, întîi de toate îndreptarea dorită SUS şi să-L căutăm, că EL ne aşteaptă.
   Se manifestă frica de constrîngerea SA de a fi cum trebuie. Asta e pe Pămîntul SĂU, face ce vrea, că nu-L ştim. Sîntem creaţia SA în timp lăsaţi să ne vedem de o anumită cunoaştere lipsă, ce-o cam conştientizăm şi trebuie să ne dăm examenul. De îndreptarea cerută de EL şi de nu e cam albastră situaţia şi-i de văzut cum vom evolua în cadrul cerinţelor SALE. EL nu mai e un ne-fapt cum eram învăţaţi din vechime, ci a fost văzut şi simţit de interlocuitorii SĂI atunci abordaţi. Cu martori dar nechemaţi la prezenţa vizibilă ci doar prin ricoşeu, indirect, aşa o dorit EL atunci.
    Toţi avem un har de SUS, ce-L simţim ori nu după deschiderea ce ne-o formăm în timp de îndreptarea consemnată, simţită . Şi cînd sîntem pedepşiţi că nu-L ascultăm nu ne altoieşte EL ci ridicîndu-ne harul dat, ce ne-o ocrotit o viaţă şi ne năvălesc forţele potrivnicile vieţii de pe Pămînt. Şi chiar unii dintre noi, aflaţi pe poziţii de aplicare a corecţiilor de riguare în vederea îndreptării dorite SUS. Totul e de a ne simţi cum e nevoie şi trebuie în faţa SA. De fapt cei în temă sesizează corecţia şi caută imediat să se îndrepte. Ceilalţi se poate nici după mult timp, să nu fie pe faza cerută tuturora în timp să fim.
    Deci e nevoie de anumită sensibilitate ce trebuie să ne-o educăm în noi, capabili de a fi cum ni se cere de SUS. Încît cînd simţim depărtarea SA de noi să căutăm imediat o "discuţie" cu EL. Ne primeşte doar să fim receptivi noi la tot ce-i de la EL şi să înţelegem, în timp să ne dăm la cale.

1455.Ca pe odoare nepreţuite

   Să nu ne lăsăm copleşiţi chiar de mulţimea neînţelegerilor din lumea de azi şi cu speranţă să-L căutăm. Cum o fi să ne mobilizăm pentru a-L afla, cît de neînsmnat indiciu şi să-L scormonim adevărul SĂU să se vadă. Să-L ştie lumea întreagă cînd va fi dispusă să-L cunoască în plenitudinea LUI, pregătită, sătulă de rele şi urîte. Dornică să se îndrepte cum ni se cere şi conform binelui, să nu se uite îndărăt ci-n spre EL cu năzuinţe fireşti, necunoscute.
   Şi cum se spune numai învingători să fim înspre cunoşterea SA cît mai completă nouă. Cît merităm noi creaţia să ne cunoaştem Creatorul ce nu s-o lăsat aflat atîta vreme. Nici noi nu-L meritam cum trebuia şi nici acuma nu ştiu sigur ce va urma şi cînd, doar EL.
   Se zvonea că-i sfîrşitul aproape, doar pentru nedrepţii SĂI şi ai noştri ce plătesc rateul existenţei nefireşti. Doar aceea cîţi sînt părăsindu-ne pe rînd cînd le sună ceasul, în anonimatul unor necorespunzători cerinţelor date. Restul cu speranţe de mai bine în orice moment al vieţii lor să caute moralizarea în societate şi doar binele şi-i bine lor şi ai lor. Pentru că EL ne acordă un bonus de îndeplinirea dorinţelor SALE şi pentru ei chiar de nu-s cum trebuie încă.
  Urma scapă turma, de aci, însă cu restul trecuţilor dincolo, de ai tăi, cine ştie? Vom afla în timp multe şi mărunte, dar şi mari şi neaşteptate ce ne vor umple mai altfel existenţa searbădă de acuma. Doamne îţi mulţumesc că oarecum voi prinde acele timpuri, cunoscîndu-le cît consideri TU că merit.
   Ştiu că judecata aceea a fiecăruia e pe loc făcută cînd ni-i sfîrşitul, deja ştim unde şi cam cum o vom duce dincolo şi de ce. De asta unii mai acătării cu timp înainte spun lucruri celor rămaşi, şi aceia de-s demni urmîndu-le se schimbă în bine. Cum o viaţă întreagă n-au reuşit, parcă-s convinşi de-o clipă de magie luminată, căutînd-o şi nu printre noi. Au grijă să cate-n zări retrase şi schimbîndu-se definitiv nu-s de cunoscut, nu-i merităm şi aşa de rar îL mulţumim. Că-i strînge doar LUI ca pe odoare nepreţuite.