Sîntem tentaţi uneori, parcă am fi copii răzgîiaţi, needucaţi, fără toate casă, deci ne dorim ceva, dar fără să tragem şi consecinţele necesare, aşa vrem un obiect fără să-l plătim, fără să îngijeşti nişte roade le vrei gata coapte şi altele multe care necesită preocupare şi timp şi cîte şi mai cîte diverse multe şi mărunte, asta e, sîntem oameni, dar ştiţi cum se numeşte aceasta? Prostie, adică negîndirea, lenea de a ne preocupa a şti strictul necesar, bagajul necesat de cunoştinţe obligatorii fără de care nu poţi păşi în viaţă, eşti nepregătit, needucat, imoral un nedrept între oameni normali şi prostia e molipsitoare, aşa am ajuns azi de nu ne mai descurcăm în lumea de azi.
Sîntem oameni cu gîndire şi spirit Divin, deci avem de toate, colac peste pupăză ne trezim judecîndu-L şi pe Preaînaltul, c-o fi ş-o păţi, deci avem de toate cele şi bune şi rele să catadicsim a ne îndrepta fără lene cu preocupare, pentru că, Albert Camus, în "Ciuma", a descris şi el caracterul nefast al imaginaţiei şi rolul pe care-l joacă în pregătirea nenorocirilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu