Să nu se creadă că numai în societatea obişnuită, omenească din lumea ordinară nedreptatea e la ea acasă, se-ntîmplă şi-n locuri ce chiar nu-şi are locul, dar se întîlneşte uneori şi deranjează foarte un timp, e vorba de aşezămintele monahale de oriunde în lume ce se confruntă cu acte de imoralitate poate uneori mai rele şi necunoscute fiind spaţii limitate şi colective mai potolite în exprimări fireşti în afara lor, dar tot se află nedreptele apucături, omeneşti totuşi dar acolo, nu-s de întîlnit.
Disciplina şi conducerea fermă şi corectă îşi pun la punct derapajele şi viaţa revine în făgaşul ei normal de înălţare spre spiritualitatea aflării ceea ce între mireni nu-i cam de găsit şi-i greu de îndeplinit. Dar să se cunoască că-i la fel de grea îndreptarea, moralizarea ca şi-n lumea asta din afară la unul ce începe calea dezmeticirii mai întîi în cuminţirea cu bun-simţ şi ulterior aflarea căi spirituale specifice mai mult ori mai puţin cunoscute, deoarece unii se izolează tot mai tare dispărînd în legende care sînt şi pe acolo cu iz de mister şi necunoscut.
Pentru că ale SALE căi sînt greu de aflat oriunde ne aflăm, depinzind foarte mult de insul respectiv nu chiar de împrejurările vieţii duse oriunde se simte bine şi corect de poate şi se simte în stare, asta contează în final, puterea de luptă şi convigerea lăuntrică cît mai corectă fermă şi clară în îndreptarea autoimpusă ori sugerată şi acceptată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu