Avem fiecare în pătrăţica sa de îndeplinit ceva cît vieţuim pe acest Pămînt, dat nouă spre îngrijire responsabilă şi reciproc avantajoasă în conlucrare, cam nepricepîndu-ne de ai întoarce binele lăsîndu-ne să-l exploatăm, nu cu distrugeri necontrolate şi începem astfel să ne cam plătim ploliţele ne onorate la timp cu penalizări dureroase ce în loc să ne mobilizeze în îndreptarea firească ne comportăm încă incorect, nedemn umanităţii responsabile ce ar trebui să fim.
Nu numai şi viaţa noastră trebuie să ne-o construim cu bun-simţ firesc, deoarece de aici ni se hotărăşte nu numai continuarea ei ci şi finalul şi urmările de dincolo ce încă nu ni le închipuim corect absolut de loc. Nu sîntem străini pe Pămîntul dat şi nouă drept casă şi a noastră, e drept în chirie de plătit LUI, de ne simţim, la Fisc nu-i aşa evidenţă, am avut grijă să ne înstrăinăm de Divinitate cît mai complet şi necunoscîndu-L firesc, plătim poliţe neonorate de milenii şi nu ştim încă cum e de făcut să fie bine.
Dezorientaţi de felul nostru în ale spiritualităţii SALE, totuşi răspundem faţă de sufletul nostru dat în formare cît trăim cum ne pricepem, dar e normal să ne şi gîndim la el ca la ceva încă ne luat în calcul ca procupare ci complet străini şi pierdem multe în legătură cu noi intim şi sincer, ne luat în serios, neştiind nimic dar absolut nimic de ce-i în noi şi cum trebuie să reacţionăm. Nu putem trăi fără EL (spiritul e din Divinitate ca şi gîndirea) şi ne umplem de EL şi îL desconsiderăm amarnic, măcar să fim preocupaţi sincer de aflarea SA, aflîndu-Ne pe noi înşine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu