joi, 26 ianuarie 2012

Obiectivitatea

   Cînd ai de făcut ceva deosebit nu numai pentru tine ci şi pentru alţii util şi bine, chiar şi frumos şi într-adevăr te achiţi de acea preocupare mai aparte, se poate în altă parte cînd te relaxezi să-ţi revii, să-ţi încarci bateriile poate mai neatent la detalii, mai calci în străchinile acelea mai ne importante ţie atunci. şi nu se transmite creaţiei tale acele neajunsuri trecătoare, dar unii le contabilizează, scoţîndu-ţi ochii cu ele, strîmbe şi deochiate, dar fără importanţă în întregul operii ce-i în altă parte cuprinsă şi desăvîrşită acolo unde i locul să mulţumească sufletele şi simţămintele ori nevoile acelora ce le vor aşa cum sînt realizate.
    Lăsîndu-i rece alte nereguli în alte părţi ne interesante la un moment dat al vieţuirii cum ni-i dată în curgerea ei împreună în societatea cu ale ei neregularităţi lumeşti din care facem parte toţi în formare de mai bine cînd ne mai vine mintea la cap. Aşa-i viaţa cu urcuşurile şi coborîşurile ei nefireşti pentru unii şi fireşti pentru alţii, obiectivitatea în aprecieri e numai din partea SA, noi în lumea noastră închisă nu avem decît aprecieri subiective ce nu ne ajută decît la stricta apreciere lumească fără îndrăzneli spre alte înălţătoare spirituale aprecieri ori în  ceea lume ce tot nu ne priveşte necunoscînd nimic corect.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu