Se poate unii aşa de nedrepţi să fie şi rău porniţi oarecum fără nimic bun în ei, încît să nu ştie să se caracterizeze cum îs, ce cred că reprezintă pentru restul ce nu-s ca ei. Să caute în jargonul lor neisprăvit în bine, ci în urît şi rău, inutil şi imoral. Nu pot să-şi găsească onorabile cît de cît temeiuri, toate-s de mizerie însuşiri, porniri animalice, ne strunite niciodată în bine şi util, nici gînd de ceva frumos. Demni urmaşi ai coborîţilor din pom cu zeci de mii de ani în urmă, de or fi fost? Greşeli, curiozităţi umanoide ce ne fac azi nouă demostraţii neroade, completînd hîda lume cu ce-i mai rău şi de ne închipuit vreodată.
Unii civilizaţi iar alţii din contra sălbăticiţi de-a binelea şi alţii aiuriţi între cele două extreme nu ştiu ce să apuce, nedreptatea afişată peste tot, nici nu se mai rîde şi miră nimeni de cum a ajuns lumea asta părăsită de EL. Şi nu-i corect şi nici Divinitatea nu mai ştie un capăt prezentului în bine şi onorabil ce ni s-ar potrivi, ieşim din tiparele SALE, programate nouă de la facerea lumii. Oameni sîntem, dar nu părem.
Se zice pe bună dreptate că ajunge o firimitură de nedreptate hădă să strice creaţii muncite, societăţi închegate demne dar cu lăbărţări nedemne, urîte, rele imorale, potrivnice omului, bunului mers al societăţii. Pe bună dreptate într-o gospodărie de orice fel, în care sălăşluieşte omul, toaleta e oglinda casei şi a întregii gospodării. Deci mizerabilile locuri unde-şi duc traiul de azi pe mîine unii e "fruntea" obştii acelea, oare? Să ne ferim a avea greşeli ce ne pîrăsc cine sîntem cu adevărat, să fim corecţi, morali, îndreptaţi în cît mai cuprinzătoare ale fiinţei noastre existenţe, particulare şi-n societate şi familie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu