E greu să ne considerăm înfrînţi, nu ne dăm bătuţi uşor indiferent de sus ori de jos, oameni sîntem şi cam la fel ne comportăm, fiecare avem o ţinută, o demnitate, oricum lumeşte fiind ne simţim în sinea noastră mai întîi învinşi de ceva ce ştim ori nu, depinzînd de multe şi încîlcite lumeşti feluri de a fi prin lume existînd şi comportîndu-ne cum ne pricepem şi sfîrşim la fel, fiecare în felul său, dînd socoteală oamenilor, crede fiecare, dar toţi îşi joacă un rol, sfîrşind cum le e scris.
Aflăm toţi că în final nimănui omeneşte nu-i dăm socoteală de ce am făcut în viaţă, ci numai Divinităţii fiecare în felul său, avînd un drum trasat şi de-L găseşte şi reuşeşte să-L şi respecte e bine de nu, şi asta-i cam regula de mii de ani neachitîndu-ne de datoriile în faţa SA, şi plătim cu temeri, suferinţe, neîmpliniri şi-n final învinşi de nepriceperea de a-L respecta, părăsim lumea dezamăgiţi, înfricoşaţi de ce ne aşteaptă dincolo. La fel neştiind neînvăţînd nimic aici, suferim şi dincolo alte neajunsuri specifice acolo.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu