Ni se pare că putem mai mult în viaţă asta, dar ne împiedică printre multe altele şi sexualitatea, ce de-o lăsăm să ne conducă, adio îndreptare, adio moralizare, nu mai sîntem în stare cam de nimic bine şi util, ne scufundăm continuu. Pornirile intime ne conduc, comportîndu-ne ca un animal, devenind un om inferior, înjosit la cea de sclav al pornirilor nedemne, imorale fără sorţi de salvare. De se trezeşte singur, sub o influienţă benefică, e salvat, ori pe cale acea bună, dar trebuie voinţă aprigă, dîndu-şi seama de pericolul ce singur şi-l face.
Ispitele ni se împotrivesc să reuşim, să ne facem că nu le vedem, să ne retragem un timp, să ne vedem de altele bune şi utile. Apărîndu-ne integritatea corporală, cel mai de preţ capital dat încă de la zidirea lumii, să nu-l irosim degeba, pentru că ne va costa, sfeclind-o şi ne fiind realizaţi cum am dori la finalul vieţii fiind dezamăgiţi de toate cele. Ratînd ocazia avută, nu mai sînt speranţe cine ştie ce nici dincolo, de te încălzeşte cu ceva, aiureli poate.
Trebuie să fim raţionali, intuind căderile şi să ne ferim, să ne stăpînim, ne va fi greu, dar după aceia izbînda te bucură, te înalţă şi-n ochii tăi, ceea ce contează în primul rînd, tu intim să te ştii înspre bine, cînd vei apela la EL îţi va fi mai uşor să te salvezi şi să ai o viaţă corectă, adevărată, cum ai fost proiectat dintotdeauna.
Şi să credem că raţiunea, gîndirea rezolvă totul, e o eroare, o greşeală, cînd e exagerată, e şi intolerantă, ca şi nebunia, se pot lua de mînă, amîndouă duc la dezastre. Să nu dăm buna pe reaua necinste, mai bine mai reţinuţi, moderaţi decît imorali din prea multă deşteptăciune inutilă, aiurea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu