Ne luăm foarte repede după alţii, după o modă care-i schimbătoare ca vremea, nu sîntem consecvenţi nouă măcar, delăsători, repede uităm ce-i bun şi util şi ne luăm după nefireşti porniri nedrepte de regulă, ne fiind pregătiţi defel vitezei actuale de derulare a dezordinei lumescului ce ne striveşte de nu sîntem atenţi în noi înşine.
Ne răzbunăm ca nişte nedrepţi pe natură, nu găsim alt mod de descărcare a răului acumulat, şi aici ne găsim naşul mai repede, ea se întoarce contra noastră destul de neprevăzut şi repede în rapot cu ce ştim noi, e un organism viu ce ne pedepseşte amarnic şi simţim asta altfel azi ştiind cosecinţe grave trase de unii chiar mai recent în lume.
Sînt cîteva căi cred de îndreptare : ori ne mai trezeşte EL cumva ; ori dîndu-ne seama de neputinţa firii noastre de îndreptare, simţindu-ne rataţi luîndu-ne după alţii, să ne încercăm fiecare prin forţe proprii îndreptarea în modul cel mai firesc aşa neputincioşi cum sîntem, de unii singuri, singurei cum ne taie capul şi ne îndrumă tot EL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu