3210.Neștiutor de bine și util, iar de frumos să nu fi auzit, că nu-i de aflat în așa nerușinat

   Ne agresează mereu nedreptatea, neputința de a fi oameni adevărați, falsitatea grijulie. Nedoritele și mereu urîtele gălăgioase inepții, rele la trup și gîndire, cu voce și faptă te miră. Că nu-și cată de drumul fără ieșire, fundăturile josnice și întunecate. De lumină ne aflate, ci ne caută prim orice ungher doar de minte vom face țel.
  Înțelepciunea în contra contactelor hîde din afara noastră, cotrobăitoare și urît mirositoare. Curați și puri cu inimă tare, deciși să înfruntăm delirul, diliului de nicăieri mare urgie. Comportînd-ne treji la minte în fața neroziei externe ce ne tot presează întruna. Că-i bună cîte sînt de căutat continuu, treji de-a binelea în fața necunoscutelor toate.
  Ce tot se nasc din te miri ce, mai ofensive și mai năvalnice, îndemînatice, obraznice. De te despoaie, îndoaie la pămînt să te afle tîrîș în genunchi să ajungi, cu fața-n pămînt. Neștiutor de bine și util, iar de frumos să nu fi auzit, că nu-i de aflat în așa nerușinat.