3263.Unitatea n-o poți chiar de vrei desparte, urmezi o viață împreună vrei nu vrei

  Și de se întîmplă uneori să mai și greșești, oameni sîntem, nu vă dați cu capul de pereți. Ci calm, ferm și clar abordați-L în liniște sincer, cu luare aminte în fața SA. Dumnezeu te-o încercat să I te apropii, fi-i deci pregătit că te dorește în preajmă. Destul și prea destul ai tot bătut țurca pe maidanul lumii deșarte-n cîte-n stele. Și-n lună, fi-i de acuma cum trebuie, că ți s-o terminat acreditarea, revin-o-ți!
  Aia ți-o fost ultima atenționare, de ai fost cît de cît pe recepție, le-ai cuantificat. Aproximativ, mă gîndesc și acum apreciază-ți poziția față de cerințele LUI în lume, între oameni. Și cu EL, nu-ți prea spun mare lucru, am tot zi aicea, de cînd tot zic, fi-i responsabil deplin. Că nu numai tu contezi ci și ai tăi și nu numai, poate și alții ce nici nu-i știi, dar te vor lua în calcul.
  Că cea ce faci contează, chiar de zici că nu pui suflet în tot ce ești cît trăiești. Nu te poți desparte în mai multe părți și ființa ta e un tot, corp, gîndire și spirit, așa dat. Unitatea n-o poți chiar de vrei desparte, urmezi o viață împreună vrei nu vrei.