3275..Toate omenești, pînă ne vom dezbăra de așa nereguli, realizînd menirea dată, de oameni demni și buni

  Nu apărem din cine știe ce savante și complicate existențe, ci simplu și ne desfășurăm menirea-n lume. Cu bun-simț și binele în față, neluînd în calcul nedreapta societate, întrajutorînd cu mediul uman în care trăim. Cu oameni diverși și neputincioși în ceea ce ne tot cere EL de mult și încă nu reușim. Să fim oameni adevărați, știindu-L cu adevărat și să ne vedem de bine și utilul vieții.
  Respectîndu-ne între noi și natura de asemenea, de EL să știm cît mai corespunzător LUI. Orientarea corectă în viața dată, rostul ei judicios, ne irosit degeaba. Om între oameni cumsecade, prin vremelnicia noastră însoțitoare în timp și spațiu. Pierderea timpului e îndeletnicirea de căpătîi a firii noastre apucate și dezorientate.
  Pusă pe vrajbă, invidie, dispute, lăcomie, urîte dorințe, rivalități și cîte alte nedreptăți. Toate omenești, pînă ne von dezbăra de așa nereguli, realizînd menirea dată, de a fi oameni demni și buni.