3275..Toate omenești, pînă ne vom dezbăra de așa nereguli, realizînd menirea dată, de oameni demni și buni

  Nu apărem din cine știe ce savante și complicate existențe, ci simplu și ne desfășurăm menirea-n lume. Cu bun-simț și binele în față, neluînd în calcul nedreapta societate, întrajutorînd cu mediul uman în care trăim. Cu oameni diverși și neputincioși în ceea ce ne tot cere EL de mult și încă nu reușim. Să fim oameni adevărați, știindu-L cu adevărat și să ne vedem de bine și utilul vieții.
  Respectîndu-ne între noi și natura de asemenea, de EL să știm cît mai corespunzător LUI. Orientarea corectă în viața dată, rostul ei judicios, ne irosit degeaba. Om între oameni cumsecade, prin vremelnicia noastră însoțitoare în timp și spațiu. Pierderea timpului e îndeletnicirea de căpătîi a firii noastre apucate și dezorientate.
  Pusă pe vrajbă, invidie, dispute, lăcomie, urîte dorințe, rivalități și cîte alte nedreptăți. Toate omenești, pînă ne von dezbăra de așa nereguli, realizînd menirea dată, de a fi oameni demni și buni.

2954.Cînd o revenit doar pentru o reamintire

  Nedreptatea în timp o evoluat de la simplu la mai acătării, dar în alte fapte. Nu înspre ceea ce ne trebuia omului îndreptat cu adevărul SĂU și al nostru. Ci tot mai aprigă neputință de îndreptare și înstrăinare tot mai mult de bine și util. Dreptatea fiind și mai ascunsă lumii ca și azi, mințită de fărădelegea la putere. Imoralitatea, egoismul și ura-s caracteristicile omului de multă vreme tot fără EL.
  Refuzîndu-ne o mare bucată de vreme, ci doar rarități se mai aflau pe Pămînt știindu-L. Cît de cît, inexplicabil corect și clar, că nu ne dădea voie, pînă acum peste 77 de ani. Cînd o revenit oarecum doar pentru o reamintire de EL și nemăsurata SA Putere. Asupra noastră neascultătorii și neputincioșii în fața LUI și între noi de omenie și bine.
  S-au mai schimbat de atunci multe și-n cerințele SALE față de noi, în privința SA. În special și a Lumii LUI, radical spre adevăr și departe de minciuna ce încă dăinuie în lume.

2205.Atît cît se poate, fără alte contacte vrea EL

  Eu pot simplu, să nu-mi pese de voi și așa îmi va fi cred destul de greu. Cînd îmi va fi dat voie să fiu cunoscut, zic cred, că nu prea știu exact cum va fi. Așa cum se obișnuiește în lume azi, pînă atunci, nu. Numai prin net, atît cît se poate, doar fără alte contacte, deocamdată, așa vrea EL. Și mi-o și transmis mai de mult, să nu caut publicitate pentru mine decît strict necesară. Unei cît de cît înțelegeri a ceea ce trebuie doar cunoașterii SALE, DA atîta.
  Că-i și așa greu de fi pe recepție în privința SA corectă, încă nu-i vremea. Am luat-o din timp, nu fără EL, să mai aflați și unii și alții, că SUS ni se pregătește ceva. Să nu fiți ca din găleată la o adică, cînd va fi să fie, nu știu, doar EL vremea aceea. Se poate, că-i la modă, să nu credem pe nimeni și nimica și nu de acuma, cu așa năvală de informații. Inutile și utile, bune și rele ori neutre, în amestec, ofensive cu inofensive. Agresive cu domoale.
  Doar voi mi le categorisiți ale mele transmise și le veți lua ca atare, la timpul lor.

1910.Unde-i doar victoria de luat în seamă

    Dar viața, o primim și trebuie să ne ocupăm s-o completăm cu de toate cele necesare. Că nu-i simplu și-i nevoie de participare, angajare într-o existență, deloc simplă. Unde-i doar victoria de luat în seamă, înfrîngerile, nu-s admise. Adică să ne realizăm viața mulțumiți de ea, împliniți, cu bine și util nouă și familiei, cel puțin.
   Nu se admit părăsiri și nevoi și suferințe și mai ales un sfîrșit grăbit. Nemulțumit de o viață din care nu ai priceput nimica, nedrept și imoral, deci o nedreaptă viață. Ce nu se pune, ci-i rateu, nu așa ai fost dat pe Pămînt să exiști, aiurit între aiuriți. Ci cu capul pe umeri, responsabil, cu bun-simț între oameni și să-L știi cine-I cu adevărat, măcar.
   Și celelalte experiențe inerente vieții, sînt doar trăiri pe lîngă ceea ce trebuie să fie viața ta. Încă nu se întîmplă așa, știu, dar nici nu se știe defel așa cale de urmat în lume. Lipsind Baza vieții dintre oameni, improvizațiile nedrepte, nu-s admise de SUS.

1671.Suferința dispare un timp de așteptare de SUS

   Atît de adînci îs încercările suferințelor pricinuite de părăsirea SA, că ne pierdem cu firea. Și se asistă de ceilalți nedrepți, la o paradă urîtă, paralizați de neputință. Nu-și dau seama cît de simplu și eficient ar fi să apeleze la EL. Direct și simplu, doar sincer oricare din cei interesați, că-I asculă și ajută eficient. Suferința dispare și-i salvat un timp de așteptare de SUS, doar se va continua demersul către EL.
   De nu și suferința reapare și se constată inutilitatea de nu-i continuată și mai și, ori măcar la același nivel cu încredere în EL. Și stăruință ca să fie cum trebuie, nu încercînd marea cu degetul, ci cu siguranță în relații cît mai corecte cu EL. Ce în timp se pot suda, de se doresc, descoperind o nouă viață, cel puțin tu implicatule.
   Oricum și doar o dată aflîndu-L cu responsabilitate și ulterior de renunți neștiind necesitatea continuării, ca să fie și rezultate cît mai durabile, să zicem. EL te știe și la o adică îți va atrage atenția să-L știi și să te îndrepți. Și de te prinzi în hora aflării SALE, om vei fi. Dar în timp, cu preocupări și căutări cum trebuie, aflate în timp cu răbdare de poți, de nu, nu.
    În timp sigur oarecum îndreptați, să zicem, cu adevărat corecți, cumsecade. Și totuși ne dăm seama de nedreptatea lumii și nevoia combaterii înșelăciunilor. Ne implicăm vrem nu vrem în lupta SA în combaterea nedreptății din lume. Ne simțim datori și de EL ne ajută, ne încurajează, nu se mai poate sta încremetit și neputincios.
   Că sînt inși neputincioși, foarte numeroși care nu au nici două idei bune, corecte în cap. Sînt corpuri fără gîndire și spirit Divin, ci cadavre vii purtate de puhoiul vieții necontrolate. Ce-i duce la pierzanie, nemulțumiții, neștiutorii de ce-s în lume?
   Implicarea e obligatorie de ești civilizat, îndreptat, căutînd dreptatea, nu te poți feri și ascunde. Ci să fii cum trebuie în fața nedreptății, combătînd-o cum poți și ți se potrivește firii tale, cu curaj și încăpăținare.