3603.Pentru noi, încă de ne priceput

  Ne luptăm cu nedreptatea societății cum ne pricepem, învățînd din mers lucruri. Folositoare, ne deșteptăm în a ne împotrivi nelegiuirilor ce ne privesc direct și pe moment. Nu avem, nu ne închipuim nedreptatea la întreaga ei amploare, ci atîta cît ne privește. Că nu sîntem buricul pămîntului să știm chiar de toate cele și să ne tot facem probleme.
  Ce depășesc înțelegerea firească din jur, obișnuitul, nu-i timpul acela, mai e. Cît, cît  se vrea SUS, noi doar cu ale nostre limite expuse și răs-expuse, să ne știe. Să ne știm lungul nasului, că nu-i firesc să ne vîrîm unde nu știm ce și cum. Sîntem la cheremul altor tării de mai de SUS și nu ne sînt multe accesibile deocamdată. Poate niciodată de nu ne vom ridica la nivelul cerințele SALE pentru noi, încă de ne priceput.

3601.Profitabile doar lor nerușinatele

  Ni se oferă de nu direct casa cea mare a credinței în EL, măcar intrările false. „Tindele, antreurile, gangurile” deci celelalte religii ce EL ni le tolerează. O vreme de vede că sîntem mințiți și inconștienți consimțim a fi buni și cumsecade. Între oameni de omenie, nu tare mult, doar de se-ncurcă cumva EL cu respectivii. Pe căi neobișnuite între ceilalți, căutînd căi de apropiere doar SUS știute.
  Se mai duce o vreme cu vădite speranțe jos de mai bine, chiar neînțelegîndu-ne viața. Că SUS EL ne conduce de vrem a fi alăturea de EL, simțind ce trebuie cum trebuie. Nu înspre netrebnicii ci înspre aflarea cunoștințelor trebuincioase, cu dibăcie. Doar să-L știm a aborda și asculta cum trebuie în timp și spațiu. Într-adevăr religiile toate înlesnesc fărădelegea, cu ori fără perdea.
  Ne împăcîndu-se pe față cu EL, ci se fofilează în nemernicii profitabile doar lor nerușinatele.

2295.Ne avînd nevoie să apelezi la cîți intermediari

  Că sînt încă așa de îndepărtați de EL, ca Dumnezeu căruia I te adresezi direct. Și EL îți dă semne de care să ții cont în relații apropiate cu EL. Ne avînd nevoie să apelezi la cîți intermediari, de ne dorit din partea SA și a nostră. Dar încă inconștienți și plătim. Astfel sînt intermediari oameni neaveniți, ne doriți ci auto impuși, căpușe. Și căpușează de cînd lumea asta nedreptă LUI și nouă.
  Dar în alte țări, e moda intermediarii naturii, omul nu-i în stare să-L privească direct. Nici nu ai ce privi că EL E Totul și deci trebuie încă pentru cei ne avizați. Încă închipuit pînă ne vom obișnui cu toții, să-L simțim cum trebuie. Și cum eu îL simt și-mi comunică ce-i de comunicat, deocamdată încă limitat. Asta e vremea aceasta, timpul încă nu-i al cunoașterii depline.
  Mai am o întărire de întîlnit, Andre Frossard, îL întîlnește tot pe Tatăl Ceresc. Cînd avea 20 de ani, în 1935 cînd și Petrache Lupu și Maria Petre îL întîlnesc. O ajuns celebru în Franța pînă mai ieri, scriitor, academician, Lupu și Maria, niște neica-nimeni, doar în localitatea lor și atîta. Evrei pe evrei se evidențiază, Stainhardt pe Frossard, nu pe ai noștri romanași, mai cu multe merite, cred eu.

1992.Ne pregătește să-I devenim oarecum apropiați

   Chiar dacă facem greșeli între oameni și-n fața SA, ce rău îi facem LUI? Direct, aparent nici unul, așa gîndesc nedrepții. În realitate EL ne pregătește să-I devenim oarecum apropiați, cum? Vom vedea, în timp ne vom dumiri, de ne place ori nu. Că nu-i de la noi la EL interesul, ci invers, ori mai bine zis, de ambele părți, de la noi nu-i destul de priceput încă.
   Cred tot nedrepții : ce dar îi faci LUI, de ești drept și cum ne dorește să fim între oameni și-n fața LUI? Aparent, nici unul, dar e cel mai mare cadou ce și-L-ar dori EL din partea noastră . De ar fi posibil, dar încă sîntem incapabili. Și nu-i vina noastră în întregime, așa trebuia să fie. Cum sîntem, sîntem în baremul cu mult înainte proiectat.
   Nu-I sîntem conștienți de multe și mărunte, dar în timp ne vom lămuri cum stă treaba. Cu noi și EL și altele colaterale parte dintr-un oarecum Întreg de neimaginat. Că EL nu primește de la nimeni minte, că are pentru tot Universul SĂU.

1671.Suferința dispare un timp de așteptare de SUS

   Atît de adînci îs încercările suferințelor pricinuite de părăsirea SA, că ne pierdem cu firea. Și se asistă de ceilalți nedrepți, la o paradă urîtă, paralizați de neputință. Nu-și dau seama cît de simplu și eficient ar fi să apeleze la EL. Direct și simplu, doar sincer oricare din cei interesați, că-I asculă și ajută eficient. Suferința dispare și-i salvat un timp de așteptare de SUS, doar se va continua demersul către EL.
   De nu și suferința reapare și se constată inutilitatea de nu-i continuată și mai și, ori măcar la același nivel cu încredere în EL. Și stăruință ca să fie cum trebuie, nu încercînd marea cu degetul, ci cu siguranță în relații cît mai corecte cu EL. Ce în timp se pot suda, de se doresc, descoperind o nouă viață, cel puțin tu implicatule.
   Oricum și doar o dată aflîndu-L cu responsabilitate și ulterior de renunți neștiind necesitatea continuării, ca să fie și rezultate cît mai durabile, să zicem. EL te știe și la o adică îți va atrage atenția să-L știi și să te îndrepți. Și de te prinzi în hora aflării SALE, om vei fi. Dar în timp, cu preocupări și căutări cum trebuie, aflate în timp cu răbdare de poți, de nu, nu.
    În timp sigur oarecum îndreptați, să zicem, cu adevărat corecți, cumsecade. Și totuși ne dăm seama de nedreptatea lumii și nevoia combaterii înșelăciunilor. Ne implicăm vrem nu vrem în lupta SA în combaterea nedreptății din lume. Ne simțim datori și de EL ne ajută, ne încurajează, nu se mai poate sta încremetit și neputincios.
   Că sînt inși neputincioși, foarte numeroși care nu au nici două idei bune, corecte în cap. Sînt corpuri fără gîndire și spirit Divin, ci cadavre vii purtate de puhoiul vieții necontrolate. Ce-i duce la pierzanie, nemulțumiții, neștiutorii de ce-s în lume?
   Implicarea e obligatorie de ești civilizat, îndreptat, căutînd dreptatea, nu te poți feri și ascunde. Ci să fii cum trebuie în fața nedreptății, combătînd-o cum poți și ți se potrivește firii tale, cu curaj și încăpăținare.