Bunătatea ni-i dată ca un supliment esențial de viață în tihnă și cu folos simțit, mulțumiți. Înțelegîndu-ne rostul dat și nu-n irosire și rateu, ce-i peste tot și azi în lume. Lipsindu-ne acest atribut hotărîtor, condimentul, auto-vraja ce ne unește în buna înțelegere. Într-o așa diversă lume nu numai în trăiri, ci și-n credințe, religii nedrepte și ursuze.
Că trebuie mereu întreținută și nu-i de lăsat acest atît de fragil și scumpă însușite. Din mînă, ci cu atenție, preocupați a o îndeplini viața între ceilalți, conlucrînd în bunăstarea generală. Cu bunătate, cu atenție să nu deranjăm, că-i încă destulă nevoie în lume. Că de EL nu se știe mai deloc corespunzător, și ne pasc părăsirile, necazurile.
Să ne păstrăm bunăvoința între noi, răbdînd încercările și să căutăm îndreptarea cerută de SUS.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu