Normalitatea dar între oameni corecți, într-o societate și-n familie cu bun-simț, bunătatea specifică omului demn și adevărat. Deci dragostea de libertate, respectul libertății celorlalți, neînfricarea, împotrivirea la josnicii și nelegiuiri. Și alte porniri ce ne caută a destrăma crîmpeiul de suflet ce-l mai ținem cu dinții de noi.
Să ne mai simțim oameni, să nu ne înstrăinăm de ce ni-i dat și nu reușim a păstra în așa nedreptate crescîndă. Agresivă și împovărătoare, ce ne animalizează cu încetul de ne recunoscut și irecuperabili din ce în ce. De mai continuăm nedrepți între oameni și fără EL, ci cu cîte minciuni, false religii închinătoare la morți străvechi. Ce nu au căderi în CER, ci-s prostii, îndărătnicii, ce-L fac să ne părăsească în pedepse mereu.
Unde nu-i cap vai de noi cum o tot ducem în neștire, cu desnădejdii de tot felul și frica. Ce ne pîndește vîrîndu-se în suflet, de nu sîntem vaccinați a lupta cu neputința și prostia tare josnică. Necunoscîndu-L pierzînd legătura cu normalitatea, umanitatea, cu programa Divină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu