3247.Vedeți-i pe foștii ai SĂI, lichidații și urmașii, intrușii, năzbîtioșii ce-o tot au de tras, minte să afle

   EL cînd ți-i aproape, știindu-L cît se poate, chiar de numai o vreme, îți imprimă ție. Și alor tăi porniri necunoscute ăstorlalți, dătătoare de altă pricepere a lumii pe Pămînt. Și ține-n timp, cît? EL știe și noi aflăm.  Porniri ce te ridică între ceilalți, cu bine și util omenirii, cu EL devine, de nu-L știi bine și mai și neputința, obrăznicia. În fața LUI un indezirabil cu vremea, din ce în ce mai mult.
  LUI prea întrecuții în mîndrie, și fără EL, de orice fel, deștepții de mama focului, nu-I plac. Nu-I suferă defel, și-i îndepărtează cu vremea din preajmă, de are neînțelegeri. E prea mare și Preaplin de SINE, E Unicul, CREATORUL și nu suportă să se înșele cu noi. Nepricepuții într-ale CER-ului, dar devenind obraznici de la o vreme, fără bun-simț, plătim peșin, noi și ai noștri toți.
  Așa-i în bine cît și în rău în relațiile cu EL și Lumea SA, de nu ne știm lungul nasului. Vedeți-i pe foștii ai SĂI, lichidații și urmașii, intrușii(mincinoșii), năzbîtioșii ce-o tot au de tras. De cînd se știu, de multă vreme și mai e, minte să afle.