Să ne subjugăm amarul, metode sînt, mai ales asiatice, din cîte știu, de al amîna. O vreme de al amorți, anestezia cu toate că nu-i prea posibil, că ne-ncalecă el pe noi. Oameni sîntem și de regulă se dorește consumarea pînă la fund a încercării date. Să ne învățăm minte cu temei, de se poate pentru întreaga viață și să ne îndreptăm.
Că nu-i încotro deocamdată se încearcă o nouă remodelare din CER și metodele-s diverse. Supunerea ce ni se cere, e mai altfel, în timp o vom afla, deocamdată să-L știm bine. Bine?! Moralizați între oameni și-n natură, binevoitori măcar cît putem, cîntărindu-ne pornirile. Domolindu-ne nepriceperile, lipsa de bun-simț încă ne dobîndit ferm și clar, încă destul de nedrepți.
Cînd cam totu-i în derută, spre dezordine și neputința de a fi oameni adevărați ci nemernici. Mai mici ori mai mari, cum reușim să fentăm de tare tăriile vieții. Ce tot încearcă a pune la punct și nu-i chip, încă și nu-i bine. Bine?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu