3329...E o creație de SUS, ca și binele, nu le putem defini

  Că ne interesează mai ales răul de ce ne stă mereu în cale și volens nolens, vrei nu vrei. Îl ei în brațe, îl adopți, nu te mai desparți chiar viața întreagă de răutăți și răul făcut celorlalți. Dar nu-ți dai seama, avîntat, uiți de tine că te tot duci de-a berbeleacul. În deriva nelegiuirii, în decăderi, în suferințe și fără putință de scăpare, de nu-ți revizuiești viața netrebnică ce-o mai duci.
  Că răul e un mister, poate mai mare ca binele, că de bine de bine de rău, știm că-i cumsecade. Că-i firesc mereu de făcut și-i de dorit în lume, deci nu prezintă așa interes. Dar răul, da e interesant, îi atribuim diavolului, că ne împinge să-l înfăptuim răul între oameni și-n natură. Aiureli, răul e de sine stătător, îl vrei îl adopți, nu-l vrei nu-l observi, nu-l știi, îl eviți.
  Nu te îmboldește nimeni, tu singur needucat suficient, imoral și înrăit, urît în apucături. Te apuci de rău cu ardoare și-l urmezi, e o creație de SUS, ca și binele, nu le putem defini. Una-i de rele și urîte fapte iar alta-i de bine, util și chiar frumos.