3216 Cu menirea dată încă din facere și încă necunoscută corect pe Pămînt, ci doar în CER

  Primejdia vieții e să nu-I călcăm pe urma îndrumărilor și nedrepți s-o tot ducem de izbeliște. Existența, neînțelegîndu-ne menirea dată pe Pămînt și eșuînd lamentabil, să ratăm. Să ne ratăm datul, ocazia de a fi oameni cum trebuie în fața SA și-ntre noi de asemenea. Deci ăsta-i pericolul, ce încă în așa lume nedreaptă nu-l prea știm și încă o vreme.
  Ne vom ademeni singuri în cîte nelegiuiri ferme și clare demne de părăsiri și suferințe. Îndepărtați de EL și calea noastră corectă printre oameni și-n natură, fără aproape cunoștințele necesare. Vieții în adevăratul sens al cuvîntului, totul va lua sfîrșit, ori va începe schimbarea. Cînd EL ne va înștiința de ce trebuie făcut între ce limite să conviețuim corectîndu-ne din mersul nostru.
  Printr-o viață în aflare de îndreptare în timpul acordat, corectîndu-ne, corelîndu-ne. Cu menirea dată încă din facere și încă cam necunoscută corect pe Pămînt, ci ca (doar) în CER.