3201.EL avînd nevoie de toți cei buni și cu adevărat cum trebuie în fața SA

  Ni-i foarte greu, așa-i dată încercare, de regulă n-o parcurgem demn, cum ne dorește EL. Ne pierdem în nimicuri, în supraevaluări nedrepte, străine de EL și noi cu Lumea LUI. Ci înstrăinați, îndepărtați de îndrumările SALE, să nu ne spurcăm cu priviri în lumea de dincolo. A morților, a suferințelor aidoma celor pierduți, irecuperabili, ce EL i-o părăsit în ghiarele cumplitelor suferințe.
  Deznădejdii și dispariției ce urmează firesc, dacă minte nu-i, și-I întoarcem spatele. Moartea ne așteaptă cu tributul prostiei neplătit, și-l ia singură, de te aștepți ori ba. De vrei ori nu, după cum ziceam, de nu-i cap e vai de viața ce e și nu e, un de-a v-ați ascunselea. Deschizător de minți, de are cine pricepe și nu-i încuiată priceperea, îndărătnicia.
  De a nu fi cum trebuie, ci cu fundu-n sus, și sub teribile nedrepte influențe negative. Răutăcioase, poate din dezinformarea dusă de nedreptatea ce ne tot încearcă. EL avînd nevoie de toți cei buni și cu adevărat cum trebuie în fața SA.