Exclamaţie

   "Doamne, apără-ne de noi ! (Exclamaţie cu totul nouă)"(N.Seinhardt). Nu-i nouă, e veche de cînd lumea, pentru cei ce totuşi au căutat să se-ndrepte sub influienţă umană, ori cineştie ce, ori Divină şi au luptat cu sinele propriu, cu pornirile animalice înăscute sincere, trebuind să se moralizeze şi-n dauna prea puternicului inconştient ce rămîne în urma noastră răscolindu-ne permanent şi cînd nu te aştepţi, hop ţi-o coace de te miri : cum nu m-am lecuit de rele şi urîte!
   Ţi se părea că ai devenit alt om şi nu e aşa, mai ai încă de tras cine ştie cît, depinde de tine să te remobilizezi, de mai poţi, ar fi bine. De nu revii şi ai ratat încercarea dată, e bine acum proaspăt oarecum învăţat cu cîte ceva bun şi de urmat, să reîncepi îndreptarea, mai atent, cu răbdare mai multă, procupare mai agresivă faţă de tine, trebuie, puneţi straşnic gînd şi ambiţionează-te, nu te lăsa, confirmă că vrei neapărat să te schimbi cu bun-simţ să devii cu toată fiinţa ta.