E firesc ca făcînd parte dint-o colectivitate de oameni foarte pestriţă în alcătuirea ei, cu diverse aptitudini şi porniri ne uniforme şi cîte şi mai cîte altele neaşteptate şi dezodonate. E bine de putem şi avem un fel de a fi mai moral cu bun-simţ, mai reţinut, moderat să încercăm a ne retrage din tumultul vieţii prea agesive mai la periferia activităţiilor nedrepte, fără să bată la ochi, pe şestache încet, încet izolîndu-ne tot mai mult şi vor reuşi deplin.
Cînd vom apela şi la ajutorul Divin chiar şi-n gînd, pentru a ne asigura definitiv, ruperea cu ralitatea nedreaptă şi îndreptarea noastră spre o viaţă corectă care e posibilă în orice loc din lume cu sprijinul SĂU nemijlocit de îL cerem, iar ulterior să-l comtinuăm şi acasă singur singurel cu EL, îL vom simţi aproape de noi într-o conlucrare adevărată cum n-am avut niciodată cu nimeni, ajutîndu-ne şi familia. Întreaga viaţă ni se va schimba şi să nu ştie absolut nimeni niciodată, EL să fie singurul confident şi intim apropiat pentru totdeauna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu