La oamenii normali, majoritatea într-o societate viaţa se desfăşoară după nişte reguli generale, evoluţie în nişte limite ale cunoaşterii vieţii cu bune şi rele, aşa moderate fără încercări tari, ne e lăsată viaţa să o ducem firesc, să ne realizăm dar să nu depăşim anumite limite fireşti, normale omeneşti, ordinare. "un pact secret între forţele diriguitoare, între oameni şi soartă ; că acesta nu va abuza, nu va împinge lucrurile prea departe pînă ce omul nu se va bucura şi el, modest, de viaţă"(N.Steinhardt).
După care încep aşteptările de SUS, să ieşim în faţă cu ceva deosebit, reprezentativ cît de cît acolo, moralitate bună, realizări profesionale, ori alte domenii de afirmare, dar în final e necesară şi o apropiere firească de normalitatea spirituală prin religiile lumii şi de-i dublată şi de o morală corectă eşti salvat, ori pe cale de a fi salvat, pentru că astea două formează cuplul Divin cerut nouă dintotdeauna, îndreptarea pe scurt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu