duminică, 18 decembrie 2011

Crezîndu-se

   Se-ntîmplă să fii oarecum mai bun şi cu bun-simţ mai mult decît alţii pe care-i întîlneşti oriunde te-ntorci să trăieşti în lume, e bine să nu te amesteci cu ei, ci să-i eviţi. Cel mai bine e să-ţi ţii gura! Fă-te că nu-i ştii, şi ai alte preocupări, fereşte-te! Se poate de asemenea să nu ştii ce plătesc, ăia lîngă care te afli întîmplător şi să afli mai tîrziu, neplăcîndu-ţi ce afli de ei. Fugi şi de acolo, aşa deodată, fără să anunţi pe nimeni, dispari din mijlocul lor, aşa cum ai apărut, aşa fără să-i ştii la început.
   Schimbă-ţi locul existenţa, pînă găseşti ce trebuie, ori construieşteţi undeva unul pe măsură cu ajutorul SĂU, te va ajuta, încrede-te LUI. Vede-ţi că la noi vin mulţi străini ca să scape de nedreptatea existenţei lor de pînă atunci, fiind atraşi şi de normalitatea vieţii noastre în raport cu Divinitatea, ce la alţii nu mai e de mult, simplitatea şi toleranţa în raport cu alţii e unică în lume, păcat de alţii că nu ni-o întorc nepricepîndu-ne chiar la noi în ţară, nu aiurea, crezîndu-se ei români.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu