Natura Pămîntului, tot creaţia SA cu mult înainte de crearea noastră a ceea ce sîntem şi înprejurimile natura înconjurătore ştiută şi neştiută. Natura îL respectă, îL ascultă, rezonează cu EL, cu Universul SĂU, noi nu sîntem în afară şi haihui împrăştiaţi în alte străine îndeletniciri de menirea noastră programată de mii de ani şi încă nepricepută. Mai prindem cîte ceva aşa la nimereală, nu merităm şi sîntem împiedicaţi la cunoaşterea ce ne-ar fi necesară, îI sîntem datori şi nu-L respectăm cu toate că a coborît Personal Divinitatea să ne-ndrume şi nu L-am luat în serios nici pînă acuma, hahal să ne fie de nedrepţi în faţa SA, nu mai sînt cuvinte de condamnare a neputinţei, ne dorinţei, împotrivirii făţişe, asta e.
Se pare că : să cadă pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă, asta ne mai aşteaptă în viitor, că nu avem preocupări de îndreptare cum doreşte Divinitatea şi totuşi cred că avem ceva de îndeplinit şi încă nu ştim ce, ni se va impune la o adică atunci. Nu se poate pretinde mai mult de la acestă vieţuite umană de pe Terra, oare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu