Viaţa e o adiere de vînt uşor ce ne poartă prin existenţa asta pămînteană, ca pe o frunză verde la-nceput şi de nu ştim prea multe bune repede ne ofilim nepricepînd mai nimic. E bine să fim bine struniţi din zorii vieţii pentru a nu ne risipi prea repede ci adunaţi într-o familie, oricum o fi, unită cît e posibil şi asta e posibil şi EL de vrea, ori unde-s puţine săbii răzleţe. Să ne vedem de ale noastre în tihnă cu bun-simţ şi-n respect Divin cît să ne fie bine nouă şi a lor noştri.
De urmaşi să ne-ngrijim cu mare atenţie, ca şi de noi înşine, să luptăm să se-nplinească şi mai şi ca noi şi de ne depăşesc năzuinţele să-I cerem LUI sprijin şi-ndrumare, deci trebuie cît mai mult să-I fim aproape, cum putem mai bune. Să căutăm să nu-L dezamăgim cu toate că-i de lucru nu glumă nepricepîndu-ne de cît în foarte mică măsură la astă treabă. Dar se poate, numai să ai o brumă de interes corect ce te va scoate din multe, se poate ca-n final să reuşeşti ce n-ai gîndit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu