Am căutat ieri pe NET să aflu dacă oamenii cu har, aleşii Divinităţii, înainte văzătorii au neajunsuri omeneşti fireşti, fiind şi ei oameni ajunşi acolo spre SUS, cu puţine relaţii cu omenirea de pe Pămînt. Nu-i pricepem defel, cu sfială îi abordăm cînd nu avem încotro, din cauza unor neajunsuri, ce ei le rezolvă imediat cu brio. Se vede treaba că-s desăvîrşiţi în toate cele, ce nu le ştim încă, şi scăpînd de toate tarele omeneşti nu mai au treburi omeneşti de rezolvat pentru ei. Sînt în afara problemelor cu care se confruntă zilnic, obişnuiţii lumii noastre.
Ei şi-au rezolvat omenescul din fiinţa lor, suspendîndu-l undeva şi-s dispuşi să ne dea din prea-plinul lor şi nouă pentru a ne îndruma înspre normalizarea vieţii de zi cu zi, cum o văd ei. Ei nu mai suferă nici o problemă omenească ca noi, ei ştiu de toate şi în plus ca să ne rezolve pe noi, neştiutorii lumii. Ei contrazic, zicala că avem nevoie de tratamente în bolile lumii, oricine ai fi, ei nu au, că medicamentele şi tratamentele îs cu binecuvîntarea Divină, o fi, dar nu-i corect să faci greşeli, EL să-şi întoarcă faţa de la tine, să fii lăsat la îndemîna nevoilor străine nouă să te pedepsească şi tu să-ţi remediezi problemele, sîc! Nu mă privesc normalizările necesare cum sîntem programaţi de la zidirea lumii.
De asta nu se prea reuşesc demersurile în domeniu remedierii celor năpăstuiţi, cu toate că sînt o sumedenie de încercări, de te zăpăcesc în momentele de criză, noianul de ştiri în cauză, EL, nu-I cu toate de acord şi nu-ţi merge, orice ai face, trebuie să încerci siguranţa îndreptării tale corecte, şi nu mai ai necazuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu