duminică, 11 decembrie 2011

Respectul

   Existenţa noastră ni-i dată de SUS, în a trăi în mediul dat fiecăruia prin naştere şi nu avem voie, pentru a nu ne complica existenţa, să ne ducem în alte zări, posibil să ratăm firescul nostru în mod inexplicabil, programarea Divină ni-i dată să o urmăm pînă o vom pricepe de bine de rău, "există temperamente fiziologice şi morale ; sensibilităţi corespunzătoare anumitor elemente ale mediului înconjurător"(N.S.).
   Sîntem prevăzuţi în a fi datori îndreptării numai la ce ne e dat a ne îndrepta, nu aşa la hurtă după un etalon oarecare, fiecare e propriul său etalon, valabil numai lui, în ce priveşte îndreptarea, propriile cerinţe specifice cu greşelile ca şi "grupa sanguină" unică în lume, deci un dereglaj al greşelilor specifice fiecăruia şi ne transmisibile altuia decît familiei de sînge, oarecum "Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul şi asemănarea SA, în gîndire : acolo e chipul lui Dumnezeu. Iată de ce gîndirea nu poate fi înţeleasă nici de ea însăşi întrucît e un chip a lui Dumnezeu"(N.S. - N.Steinhardt).
   E mare nevoie de înţelegere a firii proprii ca să ne putem îndrepta corect, adevărat, nu superficial, ratînd totul şi nepricepînd nimic din ce ni se întîmplă în viaţă şi considerîndu-ne nevinovaţi, asta-i sinceritate care are ce căuta în credinţă, dar în moralizare nu, acolo-s reguli ce ne fac mai buni decît sîntem prin respectarea lor neabătut cît trăim, strunire, înfrînarea, respectul libertăţii celorlanţi într-un final corect.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu