Forțele binelui să ne conducă-n viață mereu, îI e îndemnul SĂU către noi, nu lașitatea. Nu dezordinea, nu neîncrederea, ci facerea și vorbirea de bine, constructiv. E greu, foarte greu în așa lumesc deșănțat și fără EL, dar se poate, e să vrem. A fi cum trebuie, căutînd îndreptarea, nu-i ușor și mereu cu piedici de tot felul, să le învingem.
Că omenește ne întîlnim cu de toate stările vieții de zi cu zi, entuziasmul, insensibilitatea, deznădejdea, nedumerirea și cîte altele. Dar cînd e să-L găsim și EL pe noi, totu-i altă viață, doar e să te ții, sînt multe de zis și aflat în vreme. Te vor încerca de toate cele din nou, dar e totuși o mare deosebire, E cu tine cum îL simți.
De fapt în ființa fiecăruia ne acomodăm și simțim prezența LUI, cum ni-i dat. Comportîndu-ne atît de diferit pe cît sîntem cu toții de diferiți și asemănători.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu