3468.Construcție hodorogită de înnoiri semețe rele și urîte

  Să nu scape careva în bine din așa tărășenie de lume, nulă între oameni de omenie, ce nu se prea văd. Că ar trebui să ne bucurăm unii de alții într-o conlucrare demnă, adevărată și aflîndu-L cum trebuie cu toții. Beatitudinea tuturor să fie fără fisuri și intrigi de nici un fel, ci o desăvîrșire dezinteresată. Interesantă lume ar fi în deveniri ce nu s-au pomenit pe Pămînt, poate mă înșel?!
  Toată chichița-i EL și noi să fim pe aceiași lungime de undă cît ni-i dat a fi. În respect convenit și convenabil cît se poate pricepe mai acătării, bun și util, poate și frumos, ehei cine știe?!
  Că ne dorim, de-ar fi să fie a hălădui undeva retrași și aflînd ce se poate, cum se poate. Într-o lume de bine, decît în așa năstrușnică nelegiuire, aflați în centrul atenției și-n bătaia nevoilor. Dărăpănată viață în neștire, construcție hodorogită de înnoiri semețe rele și urîte.