Că-n ultimă instanță după ce afli înfrîngerea, durerea neîmplinirii vieții, chix-ul. Te caută doborîrea de tot a ta în țărînă, toate cele rînduite de SUS să te curme. Să nu mai fii și nici de tine să se știe, ești eșecul ce-l doare și pe EL, că nu a-i putut. EL ne dă-n lume să ne învățăm oameni a fi, cu adevărat, încercările-s rele, urîte. Neiertătoare majoritatea strașnice, cauzatoare de moarte, de nu te știi bine să faci.
Ca bine să găsim întruna reușind cu viață mulțumitoare aflîndu-ne traseul pe Pămînt. Și EL în CER e pe lîngă noi convins că se mai poate și reușite, din ce în ce mai multe. Oameni cu adevărat dovedindu-ne cu toții cîți mai mulți, rupînd tradiția nelegiuită. Ce lumea o tot trăiește de milenii multe în neștire, ne căznindu-se de îndreptare.
Ci tot de înstrăinare, înrăire, șmecherire, urîțire, imoralizare și celelalte ce nu-L privesc și nici pe noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu