Edificarea noi construcții, opera, realizarea ce ne arată lumii cine sîntem. Că-n final și asta vrem să ieșim în evidență, față de ceilalți, competitivitatea ne dă ghes. S-o aflăm cît mai la superlativ, cît mai utilă și poate și frumoasă, bună în fața celorlalți. Demonstrîndu-ne talentul, munca, străduința de a pătrunde direct la sufletul oamenilor.
Că de nu-i destulă forță de impact, deci energie să treacă peste cîte și mai cîte inerente. Piedici specifice omenescului asaltat de nenumărate kitschuri și nereușite omenești, expuse. Ce dau năvală din ce în ce mai asurzitor și frenetic dăunător civilizației binelui. Cu urîte și nedorite înfăptuiri ce ne strică viața, în loc să ne ajute, ne încurcă tot mai des.
Să nu ne aflăm în treabă doar, să ne facem că lucrăm, de fapt mergînd în gol, fără rost. Deci atenție cu ceea ce vrem să fim, să devenim prin noi înșine luîndu-ne la trîntă cu ceilalți. Dovedindu-le vrednicia noatră nu vremelnicia de care lumea-i sătulă, de nu poate evada.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu