Ne ținînd cont mereu de legile morale și cele din vechime date nouă de EL. În conviețuirea socială, oriunde în lume, ne îndepărtăm de oamenii ce trebuie să fim. Ferindu-ne să abordăm trăirile și intuitiv, învățîndu-ne mai rar cu ponderarea și calculul. Înainte de toate cele, nu mereu, dar făcîndu-ne un mod de conviețuire și, și.
Un echilibru în dezechilibru de viață încercată a ne obișnui a fi și mai altfel cu vremea. Nu aflîndu-ne în treabă doar, ci cu viață responsabilă încercată și pe alte lungimi de undă neîncercate. Ca să ne dovedim oameni competenți în variate feluri de trăiri nu numai cele răs-știute. Logica și rațiunea-s limitate-n așa lumesc ordinar, e nevoie și de bun-simț, cumsecădenie.
Și evident rolul SĂU între noi toți, nu de uitat că ne uită și EL pe noi și ce-am făcut?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu